Cum truca Dragnea licitaţiile
0
Comisia, care a declarat câştigătoarea unor contracte realizate din fonduri europene firma controlată de preşedintele CJ Teleorman, a găsit motive puerile împotriva contracandidaţilor. Cu toate că unele dintre concurentele Tel Drum aveau o vastă experienţă internaţională, firma controlată de Dragnea a câştigat, la indicaţiile acestuia, atragerea de fonduri UE.
Reabilitarea Drumului Judeţean 701 este unul dintre contractele semnate de preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea (PSD). Acesta face obiectul verificării Comisiei Europene. Consiliul Judeţean a plătit pentru contract, din fonduri europene, 107 milioane de lei (26 de milioane de euro).
La 8 mai 2009, Liviu Dragnea a dat o dispoziţie de începere a licitaţiei pentru achiziţionarea de lucrări privind obiectivul „Reabilitare DJ 701, limita jud. Dâmboviţa - Gratia - Poeni - Siliştea - Scurtu Mare -Slăveşti-Ciolăneşti-Zâmbreasca-Dobroteşti, km 44+240 - km 104+890, (55,450 km)". Prin aceeaşi dispoziţie, Dragnea a constituit şi componenţa comisiilor care urmau să întocmească documentaţia de atribuire şi cea de evaluare a ofertelor.
Oferta scumpă e cea mai bună
Documentaţia de atribuire a fost dorită de 22 de societăţi, dar oferte de participare au depus doar patru dintre acestea: Alpine Bau GmbH, asocierea Tel Drum-Euroconstruct Trading '98, asocierea Pa&Co International - Lena Engenharia e Construcoes- Professional Ros Construction şi Shapir Structures 1991. La 14 iulie 2009, preşedintele comisiei de evaluare, inginerul Mugur Băţăuş, şi reprezentanţii societăţilor de construcţii au deschis plicurile cu ofertele.
Tel Drum - Euroconstruct Trading '98 au dorit cel mai mare preţ: 89.916.434 de lei (22 milioane de euro). Celelalte oferte: Pa&Co International - Lena Engenharia e Construcoes- Professional Ros Construction - 75.494.227 de lei (18 milioane de euro), Alpine Bau GmbH - 65.967.030 de lei (16 milioane de euro) şi Shapir Structures 1991- 64.215.507 de lei (15 milioane de euro). Preţurile oferite sunt fără TVA. Analizând ofertele, comisia a declarat câştigătoare firma Tel Drum-Euroconstruct Trading '98.
Nod în papură contracandidaţii
Comisia de evaluare a ofertelor a găsit numeroase chichiţe privind capacitatea tehnică sau profesională ale competitorilor Tel Drum. Spre exemplu, în cazul Alpine Bau GmbH, comisia a arătat că aceştia nu au depus 32 de documente de calificare. Printre chichiţele găsite, care erau băgate în caietul de sarcini, se numără şi lipsa a patru specialişti cu studii superioare de ingineri sau subingineri drumuri şi poduri angajaţi cu carte de muncă cu vechime de minimum cinci ani. Doar unul dintre cei patru ingineri ai Alpine Bau GmbH a trecut criteriile comisiei. Unul dintre ei avea specialitatea de construcţii feroviare, iar celorolalţi doi angajaţi le lipseau doar două luni de vechime. Ei erau angajaţi la 16 septembrie 2004, iar în ziua analizării dosarului era 13 iulie 2009.
Experienţă internaţională
Alpine Bau GmbH a depus la dosarul de licitaţie o listă a principalelor lucrări executate în ultimii cinci ani. Mai mult, societatea a depus un contract similar cu acelaşi tip de lucrări cu cele la Autostrada Vest A1 Secţiunea St. Georgen-Wangauer Ache (Austria). Acesta era însoţit de un certificat de recepţie la încheierea lucrărilor şi livrarea serviciilor şi confirmarea execuţiei construcţiilor. Comisia a mai găsit nod în papură şi pentru lipsa unor rapoarte de inspecţie la unele utilaje sau lipsa unor avize tehnice.
Chichiţe în documentaţie
Şi asocierea Pa&Co International-Lena Engenharia e Construcoes-Professional Ros Construction a depus contracte cu lucrări executate în ultimii cinci ani. Astfel, Lena Engenharia e Construcoes a arătat că are un contract similar cu acelaşi tip de lucrări şi anume „Antepriza pentru concepere, proiectare şi Construire a Autostrăzii Litoral Centro (Portugalia). Oferta acestora a fost declarată inacceptabilă, comisia de evaluare a arătat că lipsesc 21 de documente de calificare, printre care rapoarte de inspecţie la unele utilaje sau neprezentarea unor documente de deţinere pentru alte tipuri de utilaje necesare unor astfel de lucrări. După analizarea dosarului depus de Shapir Structures 1991, comisia de evaluare a decis că oferta acesteia este inacceptabilă, întrucât societatea ar fi omis să depună 67 de documente, printre care cel de deţinere a unei staţii de asfalt amplasată în judeţul Teleorman sau în zonele limitrofe, autorizaţia de gospodărire a apelor pentru balastieră şi extrasele după cartea de muncă şi diplomele de studii ale inginerilor.
Pentru a beneficia de un astfel de contract, firmele participante trebuiau să aibă o cifră de afaceri medie anuală pe ultimii trei ani (2006, 2007, 2008) de 290.000.000 de lei (68.480.212 de euro). Tel Drum avea o cifră de afaceri medie anuală de doar 111.692.394 de lei (31.397.767 de euro). Doar împreună cu Euroconstruct '98 care avea o cifră de afaceri pe ultimii trei ani de 201.032.496 de lei (60.344.849 de euro), Tel Drum a putut să îndeplinească acest criteriu. Acordul de asociere între cele două societăţi a fost semnat cu doar patru zile înaintea începerii licitaţiei, respectiv la 9 iulie 2009.
Euroconstruct '98 este deţinută de Dan Besciu şi de Sorin Vulpescu, cunoscuţi drept „Regii asfaltului din Capitală". Comisia a decis că întreaga documentaţie depusă de Tel Drum- Euroconstruct Trading '98 este completă, iar oferta acestora a fost singura care a fost considerată „admisibilă".
UE a întrerupt plăţile
La data de 30 octombrie 2009, preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea, a semnat acordul contractual cu Tel Drum-Euroconstruct '98, reprezentată de directorul general Petre Pitiş. Preţul: 89.916.434 de lei (22 de milioane de euro). Sursa de finanţare a fost din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. La 21 iunie, Comisia Europeană a întrerupt plăţile pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regional (POR) -Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, din cauza deficienţelor constatate, şi a cerut autorităţilor române să verifice toate contractele de lucrări încheiate cu beneficiarii Axei 2.
26 de milioane de euro a plătit Uniunea Europeană pentru contractul de reabilitare a Drumului Judeţean 701.
Tel Drum, contract după contract cu statul
- 1999. Este înfiinţată societatea Tel Drum, care avea ca unic acţionar Consiliul Judeţean Teleorman şi ca obiect de activitate întreţinerea drumurilor judeţene.
- 2000. Liviu Dragnea devine preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman şi devine membru în Consiliul de Administraţie al Tel Drum.
- 2001. Se aprobă într-o şedinţă extraordinară privatizarea Tel Drum.
- 2002. Tel Drum este vândută lui Marian Fişcuci, prieten de familie al lui Liviu Dragnea. Preţul tranzacţiei: patru miliarde de lei vechi, cu toate că societatea avea un activ net contabil de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi.
- 2003. Profitul societăţii creşte spectaculos, de la 250.000 de lei (în 2001) la 6,6 milioane de lei.
- 2004. Tel Drum câştigă toate lucrările prin proiecte Sapard, valoarea acestora ajungând la 4, 95 milioane de euro.
- 2005. Tel Drum a câştigat toate reparaţiile pe drumurile judeţene afectate de inundaţii din Teleorman. Din cele 247 de miliarde de lei alocate de Guvern cu această destinaţie, 196 de miliarde de lei ajung la societatea Tel Drum.
- 2006. Tel Drum câştigă o licitaţie, după ce Consiliul Judeţean Teleorman aprobă contractarea unui credit de 400 de milioane de euro pentru repararea şi modernizarea drumurilor din judeţ.
- 2006. Marian Fişcuci vinde 90% din acţiunile Tel Drum către Liviu Dobrescu şi Mugurel Gheorghieş, foşti colegi de facultate ai lui Liviu Dragnea.
- 2008 - 2010. Tel Drum câştigă contracte de peste 170 de milioane de euro.
- 2010. Chiar în penultima zi a anului, la 30 decembrie, consilierii judeţeni alocă către Tel Drum 400.000 de lei din fondul de rezervă bugetară pentru calamităţi.
- 2011. Consilierii judeţeni se întrunesc într-o şedinţă convocată chiar de preşedintele Liviu Dragnea şi aprobă contractarea unui credit de 20 de milioane de lei pentru reabilitarea a patru drumuri judeţene. Lucrările şi banii ajung tot la Tel Drum.
Se încarcă comentariile...
