Dosarul din SUA: ucigaşul lui Teo Peter a scăpat de pedeapsă din cauza semnalizării rutiere defectuoase

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Chistopher VanGoethem, într-o fotografie recentă
Chistopher VanGoethem, într-o fotografie recentă

„Adevărul“ a accesat, la un tribunal militar din Quantico, SUA, dosarul judecării puşcaşului marin Christopher VanGoethem, autorul accidentului în care a murit basistul trupei Compact, Teo Peter.

Acum şapte ani, Christopher VanGoethem, puşcaşul marin american care a intrat cu maşina în taximetrul în care se afla Teo Peter ucigându-l pe muzician pe loc, era achitat de acuzaţia de omor prin neglijenţă de către un tribunal militar din Quantico, Virginia. Verdictul a declanşat proteste în România, atât în stradă, cât şi la nivel diplomatic. După ce îl scoseseră pe sergentul american din ţară la scurt timp după accident, americanii reuşiseră până la urmă să-l declare şi complet nevinovat de moartea românului. Cum a fost posibil aşa ceva?

În urma unei solicitări de documente publice adresată Corpului Puşcaşilor Marini, „Adevărul“ a intrat în posesia dosarului de caz în care se explică în amănunt cum au reuşit avocaţii lui VanGoethem să-l scape de închisoare. Dosarul conţine mai bine de 900 de pagini de stenograme, depoziţii şi procese-verbale, iar în acestea se găseşte nu numai justificarea verdictului favorabil americanului, ci şi o mulţime de informaţii surprinzătoare care nu au văzut până acum lumina zilei.

Vinovatul: semnalizarea proastă a intersecţiei

De-a lungul celor zece zile de proces, au fost audiaţi o mulţime de martori şi s-a dat citire la zeci de documente oficiale. De departe însă, cele mai importante depoziţii au fost cele date de doi specialişti americani trimişi separat la Bucureşti pentru a investiga circumstanţele accidentului şi pentru a determina gradul de culpabilitate al lui VanGoethem.

La doar câteva zile după producerea accidentului, un agent special al Serviciului de Investigaţii Criminale al Marinei americane (NCIS) a sosit la Bucureşti însoţit de doi adjuncţi. Cu ajutorul personalului ambasadei americane, agenţii au intrat în posesia raportului poliţiei rutiere, a certificatului de deces, a raportului de autopsie şi a altor documente oficiale legate de accident. Apoi au filmat intersecţia în care
şi-a pierdut viaţa Teo Peter şi au observat modul în care aceasta era semnalizată: un semafor suspendat cu semnal galben intermitent şi nu mai puţin de trei stopuri pe strada Polonă, stradă de pe care venea sergentul american în momentul accidentului. Concluzia agenţilor NCIS a fost că semnalizarea nu era de natură să provoace confuzie, iar VanGoethem ar fi trebuit să-şi dea seama că trebuie să staţioneze la stop înainte de a intra în intersecţie.

Al doilea martor crucial al procesului a fost un poliţist rutier din Virginia specializat pe reconstituirea de accidente de trafic. Acesta a fost trimis la Bucureşti pentru a verifica măsurătorile experţilor români şi pentru a se asigura că aceştia nu au măsluit rezultatele anchetei. Concluziile poliţistului au fost diametral opuse celor la care au ajuns agenţii NCIS.

Conform specialistului american, primul stop de pe strada Polonă se afla prea departe de intersecţie, al doilea stop se afla pe partea stângă a străzii unde nimeni nu s-ar fi aşteptat să-l găsească, iar al treilea stop era parţial ascuns după crengile unui copac. În sfârşit, în loc să indice prioritatea celorlalte semne de circulaţie, semnalul intermitent ar fi servit doar la distragerea atenţiei sergentului. Fiind rugat să evalueze siguranţa intersecţiei pe o scară de la 1 la 10, poliţistul a declarat că nu i-ar da o notă mai mare de 3. Poate că sergentul este oarecum culpabil de accident, a conchis poliţistul, însă principalul vinovat a fost semnalizarea „de coşmar“ a intersecţiei.

Câteva dintre surprizele dosarului

* VanGoethem a fost iniţial cercetat nu doar pentru omor prin neglijenţă, ci şi pentru o serie întreagă de alte infracţiuni: pentru un alt accident rutier din martie 2004, pentru darea de declaraţii false (în legătură cu activităţiile sale premergătoare accidentului), pentru solicitarea amantei de a da la rândul ei declaraţii false (tot în legătură cu seara accidentului), pentru comiterea de adulter şi pentru vizionarea şi stocarea de materiale pornografice pe un computer de-al ambasadei americane. În final, sergentul a fost găsit vinovat doar pentru darea de declaraţii false şi solicitarea unei alte persoane de a face la fel.

* Nu au existat dovezi clare că VanGoethem a fost beat în noaptea de 4 decembrie 2004. Rezultatul etilotestului a fost de 0.09 mg/l, cu mult sub limita legală. Martorii care l-au văzut pe sergent în seara accidentului
s-au contrazis în legătură cu posibilitatea consumării de alcool de către american.

* VanGoethem nu era la primul incident rutier în România. În martie 2004, cu doar câteva luni înainte de moartea muzicianului român, americanul intrase cu Trabantul personal (an de fabricaţie 1967!) într-un copac. Conform asistentei medicale a ambasadei, sergentul ar fi recunoscut că băuse cinci sau şase beri înainte de a se urca la volan. Accidentul nu s-a soldat cu victime. Superiorii săi, însă, l-au trimis la Viena pentru ca un psihiatru al Departamentului de Stat american să poată determina dacă este alcoolic. Dosarul obţinut de „Adevărul“ nu spune din păcate şi care a fost concluzia acestei consultaţii.

* Personalul ambasadei americane s-a temut că VanGoethem va fi linşat la locul faptei de către martorii oculari. Primul oficial american care a ajuns în intersecţie la scurt timp după accident a relatat: „La faţa locului se strânsese o mulţime mare de oameni, ceea ce era neobişnuit pentru acea oră a zilei. N-am ştiut la acea dată cine erau, dar între ei se găseau o mulţime de reporteri cu camere de luat vederi şi reflectoare. Cred că reporterii îşi dăduseră seama că cel din maşină era sergentul VanGoethem şi se repeziseră către maşină, încercând să-l filmeze. Înconjuraseră maşina şi loveau în parbriz şi încercau să filmeze prin parbriz. În acel moment eram de departe depăşiţi numeric. Nu eram înarmat nici eu, nici personalul de pază. Poliţia nu mişca mai nimic. Ostilitatea (mulţimii) era îndreptată către sergent, aşa că am decis împreună cu şeful personalului de pază că cel mai bun lucru ar fi să-l ducem înapoi la ambasadă. Eu am luat această decizie. După ce au plecat cu sergentul VanGoethem, m-am asigurat că agenţii de pază i-au explicat poliţistului aflat la faţa locului că nu aveam impresia că (poliţia) îi asigura sergentului siguranţa personală şi că dădusem ordin să fie dus de acolo. Dacă voiau să vină la ambasadă să-şi continue ancheta, eram dispuşi să cooperăm“.

Cronologia evenimentelor din dimineaţa de 4 decembrie 2004

Basistul şi fondatorul trupei Compact, Teo Peter, şi-a pierdut viaţa  în dimineaţa zilei de 4 decembrie 2004, într-o sâmbătă, când puşcaşul marin Cristopher Robert VanGoethem, urcat băut la volan, nu a acordat prioritate la intersecţia străzii
Polone cu Bulevardul Dacia, spulberând taxiul în care se afla muzicianul.Vinovatul nu a fost pedepsit nici până astăzi, ascunzându-se sub „pălăria“ imunităţii diplomatice. Taximetristul a scăpat cu viaţă, refuzând însă  să se deplaseze la proces în Statele Unite ca să depună mărturie.

Potrivit informaţiile furnizate atunci de Poliţia Capitalei, etilotestul făcut cetăţeanului american arată o valoare de 0,09 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat. Christopher R. VanGoethem, atunci în vârstă de 31 de ani, a fost trimis imediat în SUA, la baza militară din Virginia de care aparţinea.

VanGoethem  a scăpat de acuzaţia de omor, în urma unui proces derulat în Statele Unite. La 1 februarie 2006, Curtea Marţială din statul Virginia l-a găsit vinovat pe american de adulter (n.r.- în momentul
accidentului, acesta se afla în maşină cu iubita sa, deşi era căsătorit), achitându-l însă pentru acuzaţia de omor prin neglijenţă în legătură cu moartea muzicianului român Teo Peter.

VanGoethem a mai fost găsit vinovat de declaraţii oficiale false în faţa anchetatorilor şi de obstrucţionarea justiţiei, pentru toate acestea primind o scrisoare de mustrare.

Teo Peter a fost îngropat pe 7 decembrie 2004 în cimitirul din Mănăştur din oraşul său natal Cluj-Napoca. Mormântul lui Teo se află la 10 metri distanţă de mormântul unui alt celebru muzician clujean, Iuliu Merca, liderul formaţiei Semnal M.

Ultimul pahar, ultimele aplauze…

În seara fatidică, Teo Peter  a ciocnit un pahar de vin cu prietenii săi pentru a sărbători reuşita ultimului festival „Rock in my heart“, al cărui organizator fusese.

4 decembrie 2004, ora 2.00 noaptea. După terminarea evenimentului, Teo Peter a mers cu vărul său Marius Iepan, cu prietenul  Berti Barbera şi cu alţi camarazi să sărbătorească la un restaurant prin zona Piaţa Gemenii. Deşi se făcuse destul de târziu, Teo refuză invitaţia vărului său care tot insistă să-l ducă acasă, spunându-i că şi-ar dori să mai stea vreo oră şi că, ironia sorţii, va lua un taxi.

Orele 4.00-4.30 dimineaţa. Teo cheamă un taxi  şi pleacă împreună cu Berti Barbera care coboară primul din maşină. Fondatorul trupei Compact rămâne în maşină şi, conform traseului, ar fi trebuit să meargă şi el spre casă, undeva prin cartierul Tei. Îşi aminteşte însă că a rămas la el
telefonul unui partener de afaceri italian. Aşa că se întoarce la Casa Vernescu să lase telefonul. De acolo, cheamă un alt taxi să îl ducă acasă. Nu mai ajunge niciodată, căci pe Bulevardul Dacia, la intrarea în intersecţia cu strada Polonă, Teo Peter a spus adio vieţii la numai 50 de ani. Azi, 11 aprilie, Teo Peter ar fi împlinit 59 de ani.

Comandantul Detaşamentului Puşcaşilor Marini de la Ambasada SUA la Bucureşti conducea un autoturism
Ford Expedition. Nu acordă prioritate taxiului în care se afla Teo Peter şi îl loveşte în plin. (A contribuit Mara Răducanu)

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite