Expertiză. Câţi bani a pierdut Academia Română prin vânzarea frauduloasă a Casei Coandă

Casa Coandă a fost vândută ilegal în anul 2008

Procurorii DNA care au preluat dosarul vânzării ilegale a Casei Coandă, au dispus o expertiză judiciară care să stabilească valoarea de piaţă a imobilului şi, implicit, a valorii prejudiciului creat Academiei Române de fostul secretar general al forului, Ioan Păun Otiman, cercetat pentru înstrăinarea frauduloasă a monumentului.

Cercetările din dosarul vânzării ilegale a unei părţi din Casa Coandă, reîntoarsă în patrimoniul Academiei Române, avansează cu rapiditate după ce cazul a fost preluat de procurorii anticorupţie.

Dosarul a fost declinat la DNA în octombrie 2016, după ce, iniţial, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au decis să dea neînceperea urmăririi penale (NUP) în acest caz pe cel considerat artizanul afacerii ilegale: fostul secretar general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman. NUP-ul anchetatorilior a fost însă contestat în instanţă de Curtea de Conturi, iar judecătorii au întors dosarul la Parchet.

Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul DNA, desfăşoară ultimele acte procedurale din dosar, înainte să formuleze acuzaţii oficiale. Până atunci, cei cercetaţi în acest dosar pentru abuz în serviciu şi, respectiv, complicitate la abuz în serviciu – Ioan Păun Otiman, omul de afaceri George Jipa şi soţia acestuia, Marina Vivien Slivinschi, au calitatea de suspecţi.

Potrivit unor surse judiciare, acum procurorii anticorupţie vor să stabilească valoarea exactă a prejudiciului creat Academiei Române prin vânzarea frauduloasă a etajului Casei Coandă către Marina Vivien Slivinschi.

Ce valoare de piaţă are „Casa Coandă“

La 18 octombrie 2016, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi-a declinat competenţa în favoarea DNA în dosarul „Casa Coandă“, considerând că există date privind comiterea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată.

Anterior, în 2012, în acest caz au fost făcute două sesizări – una din oficiu, iar alta făcută de Curtea de Conturi, care a reclamat înstrăinarea ilegală a jumătate din Casa Coandă, din Bulevardul Lascăr Catargiu, donată Academiei Române, în 1969, de către Maria Popovici, sora marelui savant Henri Coandă. Cealaltă jumătate a fost preluată de stat de la o altă soră a celor doi, Jeanne Serge Ioana Herbert, stabilită în Franţa, care a fost despăgubită de stat, în urma unei decizii din 1964.

Înainte de a preda dosarul la DNA, prin decizia instanţei de judecată, procurorii de la sectorul 1 au dispus o expertiză tehnică judiciară privind evaluarea imobilului din Bulevardul Lascăr Catargiu. Experţii au stabilit, în septembrie 2016, că întregul imobil, cu suprafaţa utilă de 1.231 de metri pătraţi, avea în 2009 (anul înstrăinării) o valoare de piaţă de 1.130.000 de euro, echivalentul a 4.846.000 de lei.

Pe baza acestui raport, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi-a declinat competenţa în favoarea DNA.

Procurorii DNA cer refacerea expertizei

Numai că expertiza stabilea valoarea întrebului imobil, nu doar a etajului clădirii aflat în patrimoniul Academiei Române. De aceea, anchetatorii au considerat că se impune o nouă expertiză care să stabilească numai valoarea de piaţă a acelui apartament.

„Din studiul actelor de urmărire penală, se constată că procedura de efectuare a expertizei imobiliare a fost viciată, în condiţiile în care obiectivul expertizei a fost greşit stabilit de organul de cercetare penală, solicitându-se calcularea valorii de piaţă pentru întregul imobil“, se precizează în ordonanţa DNA.
Pentru efectuarea noii expertize judiciare, DNA a solicitat Biroului local pentru Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile, din cadrul Tribunalului Bucureşti, să desemneze un expert.
Anchetatorii au stabilit obiectivul expertizei, care are termen-limită data de 28 februarie 2015.

„Expertul va stabili pe baza standardelor de evaluare valoarea de piaţă pentru perioadele ianuarie
2008 şi octombrie 2009 a jumătate din imobilul cunoscut sub denumirea «Casa Coandă», astfel cum apare identificat în contractul de vânzare-cumpărare , autentificat nub numărul 1535 la BNP Săndina Tăbărana“, au dispus procurorii DNA.

Cum a fost înstrăinată „Casa Coandă“

„Adevărul” a dezvăluit cum Academia Română a vândut ilegal o parte din casa savantului Henri Coandă. Afacerea a fost pusă la cale în 2008, când palatul Coandă se afla în administrarea RA-APPS. La 17 ianuarie 2008, secretarul general al Academiei Române de la acea vreme, Ioan Păun Otiman, l-a mandatat pe omul de afaceri George Jipa să recupereze de la RA-APPS, în numele Academiei, etajul casei Coandă, donat Academiei de către Maria Popovici. În aceeaşi zi, George Jipa mai era împuternicit ca, odată recuperat imobilul, să-l vândă cu 350.000 de euro Marinei Vivien Slivinschi, partenera de viaţă a acestuia.

Tranzacţia imobiliară a încălcat Legea patrimoniului naţional, vânzarea făcându-se fără avizul Ministerului Culturii şi fără respectarea dreptului de preempţiune al statului. Curtea de Conturi a stabilit că vânzarea „Casei Coandă“ s-a făcut ilegal şi a sesizat organele judiciare. Urmărit penal pentru abuz în serviciu, în 2013, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, a primit NUP de la procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 care şi-au însuşit concluzia aberantă la care au ajuns poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor: „Nu se poate reţine latura subiectivă a infracţiunii“. Cu alte cuvinte, secretarul general al Academiei Române nu şi-ar fi dat seama ce face în momentul în care a vândut ilegal palatul Coandă.

Otiman a recuperat „prejudiciul“

Anterior scoaterii de sub urmărire penală, Ioan Păun Otiman i-a convins pe George Jipa şi pe soţia acestuia să accepte rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, pentru a putea invoca inexistenţa prejudiciului.

La vremea respectivă, secretarul general al Academiei a negat că recuperarea „Casei Coandă“ are legătură cu dosarul său penal. „Am reziliat contractul, nu are importanţă de ce, rezultatul contează. Am vrut să reîntregim patrimoniul Academiei Române”, a declarat pentru “Adevărul” Ioan Păun Otiman.

În acest fel, Ioan Păun Otiman a împuşcat doi iepuri deoadată: pe de o parte, procurorii au putut să constate recuperarea prejudiciului, iar pe de altă parte, s-a stins şi litigiul Academiei cu Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, de la Tribunalul Bucureşti, pentru „constatare nulitate act de vânzare-cumpărare“, deschis de Ministerul Culturii.

Poliţiştii i-au crezut pe cuvânt

De altfel, pare că anchetatorii au ţinut cont în întocmirea referatului cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale doar de declaraţiile celor cercetaţi, care, evident, au negat că ar fi vrut să comită vreo ilegalitate.

„Ioan Păun Otiman a declarat în repetate rânduri că nu a avut la cunoştinţă faptul că trebuia să întrebe Ministerul Culturii dacă doreşte să-şi exercite dreptul de preempţiune asupra imobilului. (...) De asemenea, a mai declarat că nu a dorit în niciun fel să prejudicieze statul. (...) Marina Vivien Slivinschi şi George Jipa au declarat că nu au făcut presiuni la RA-APPS pentru înapoierea imobilului şi că nu aveau cunoştinţă că este monument istoric“, au notat poliţiştii în referat.