Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu, audiat la DNA într-un dosar de corupţie la Spitalul Militar

Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu s-a prezentat în această dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie unde a fost citat de procurori pentru a da explicaţii în legătură cu un dosar privind achiziţia de aparatură medicală la Spitalul Militar din Bucureşti. Meleşcanu a fost ministru de Externe timp de opt zile în perioada alegerilor prezidenţiale în urma cărora s-au deschis mai multe dosare penale privind probleme la votul din Diaspora.

UPDATE Teodor Meleşcanu a fost chemat, vineri dimineaţa, la DNA pentru a da explicaţii în legătură cu un dosar privind achiziţia de aparatură medicală la Spitalul Militar din Bucureşti.

În acest dosar se face cercetări in rem, fiind verificate posibile fapte de abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Nicio persoană nu este pusă sub învinuire, potrivit digi24.

Contractul vizează o achiziţie din 2007 - 2008 la Spitalul Militar din Bucureşti, instituţie medicală în subordinea Ministerului Apărării.

Contractul viza cumpărarea unui aparat pentru radiografii dentare în valoare de 200.000 de euro. După ce a fost achiziţionat, aparatul nu a fost folosit niciodată, iar între timp a ieşit din garanţie.

La conducerea spitalului, la vremea respectivă, era medicul Ioan Sârbu, care conducea şi Direcţia Medicală din Ministerul Apărării.

La ieşire din sediul DNA, Meleşcanu a recunoscut că este vorba de achiziţia unui aparat de reconstrucţie dentară la Spitalul Militar Central din Bucureşti, pe vremea când spitalul era condus de generalul Ioan Sîrbu.

Teodor Meleşcanu a spus că îl cunoaşte pe Ioan Sîrbu, deoarece acesta i-a fost subordonat, însă nu el l-a numit în funcţie. De asemenea, el a precizat că nu ştie date despre faptul că acel aparat a fost utilizat sau nu.

Ancheta deschisă în urma alegerilor

În noiembrie anul trecut, procurorii au început urmărirea penală pentru verificarea modului în care au fost organizate secţiile de votare din Diaspora.

Ei fac cercetări pentru o eventuală infracţiune de împiedicare a exercitării dreptului la vot pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. 

Sunt vizati cei care s-au ocupat de organizarea alegerilor peste graniţă.

Zeci de plângeri de la românii din Diaspora au fost înregistrate la Parchetul General. Oamenii reclamau că au fost împiedicaţi să voteze.

Ulterior, dosarul a fost preluat de procurorii DNA. Procurorii au studiat un volum foarte mare de documente, primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, Guvern şi Ministerul Afacerilor Externe, fiind audiate totodată mai multe persoane implicate în procesul electoral. 

În perioada alegerilor, Teodor Meleşcanu ocupa fotoliul de ministru de Externe. Atunci, mai mulţi diplomaţi români au reclamat că MAE nu a ţinut cont de solicitările lor privind organizarea secţiilor de votare, luând decizii care au dus la cozi imense la vot şi la împiedicarea alegătorilor să voteze.

Şase dosare penale conexate de Parchetul General şi predate la DNA

Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit iniţial pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.

Faptele sesizate în respectivele plângeri sunt abuzul în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

"Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor", arăta la sfârşitul anului trecut Parchetul instanţei supreme.

Pe 2 decembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut dosarul de la Parchetul General, întrucât la DNA este în lucru un dosar care vizează aceleaşi fapte, iar procurorii anticorupţie sunt de părere că cele două dosare penale trebuie reunite.

"La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale", arată DNA, într-un comunicat de presă transmis în decembrie.

Iohannis aşteaptă cu interes ca procurorii să-şi respecte obligaţiile

Pâna ca dosarul să fie preluat de procurorii anticorupţie, preşedintele Klaus Iohannis a postat pe Facebook, un mesaj în care s-a referit la votul din Diaspora, menţionând că aşteaptă "cu maxim interes" ca Parchetul să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile cetăţenilor şi aşteaptă "cât mai curând" rezultatul investigaţiei

"După aproape două săptămâni de la votul istoric din 16 noiembrie, astfel de imagini îmi trezesc sentimente contradictorii. Pe de o parte, sunt şi astăzi mişcat de uimitorul val al schimbării la care românii din Diaspora au contribuit din plin. Pe de altă parte, sunt revoltat că cei care i-au împiedicat pe români să-şi exercite un drept fundamental sunt încă în funcţii", se arăta în mesajul de pe Facebook al lui Klaus Iohannis, alăturat fiind postate o fotografie din ziua votului în Diaspora, precum şi un filmuleţ realizat la o secţie de votare, la Londra.

"De asemenea, aştept cu maxim interes ca Parchetul Curţii Supreme să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, în consecinţă, aştept cât mai curând rezultatul investigaţiei privind împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către românii din Diaspora", mai arăta Iohannis.

Potrivit preşedintelui, "România normală nu este doar despre viitor, ci şi despre trecut, despre cum cei care au încercat să abată societatea noastră pe drumuri atât de greşite sunt traşi la răspundere".

Românii din Diaspora, umiliţi

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele de votul din Diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din Diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din Diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".

Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC "nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens". Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

Ştire în curs de actualizare.