Greu cu „Mineriada” la judecată după „atacul împotriva populaţiei civile”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rămâne de aflat cât va dura procesul şi în ce măsură îi va găsi vinovaţi, îi va pedepsi sau achita instanţa de judecată pe inculpaţii acuzaţi de „infracţiuni contra umanităţii”. Unii dintre celebrii inculpaţi s-au arătat nemulţumiţi de decizia Parchetului, clamându-şi categoric nevinovăţia! Chiar se consideră victime şi reclamă că acuzaţiile au fost mistificate!!!

Justiţia română se află înaintea unui examen greu, având pe masă judecarea unui dosar cu greutate, fără precedent în ţara noastră, aşteptat multă vreme de milioane de români, care solicită de ani în şir să se facă dreptate.

După o aşteptare de 27 de ani, după ce ani de zile nimeni nu se mai aştepta, în sfârşit, a venit vremea judecăţii în Dosarul „Mineriada din 13-15 iuie 1990”. Anunţul oficial al trimiterii în judecată a fost făcut printr-un comunicat al Parchetului, făcut chiar în ziua de 13 iunie, zi care marchează începutul celebrei Mineriade din 1990. 13 iunie coincide cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile”.

Vestea i-a luat oarecum prin surprindere pe mulţi dintre românii sceptici, că se va ajunge vreodată la momentul judecăţii lui Ion Iliescu, cel care le-a mulţumit public minerilor „pentru înaltul spirit civic de care au dat dovadă”, şi a demnitarilor consideraţi responsabili de Mineriada din 1990. Pe forumuri, majoritatea românilor din ţară, dar şi de peste hotare au primit cu bucurie această trimitere în judecată, unii dintre ei solicitând găsirea şi pedepsirea vinovaţilor şi în cazul loviturii de stat din 1989, aşa zisa Revoluţie română, cu aproape aceiaşi protagonişti în rolurile principale.

La polul opus, evident, inculpaţii Mineriadei s-au arătat nemulţumiţi de decizia Parchetului, unii dintre ei clamându-şi categoric nevinovăţia! Ba, chiar se consideră victime şi spun că acuzaţiile sunt fabricate, mistificate!!!

„Eu pur şi simplu consider că această acuzaţie este o acuzaţie fabricată, o mistificare. (...) Cauzele violenţelor din 13 iunie nu au fost cercetate. Nici cei care au comis incendierile şi asalturile asupra Prefecturii Bucureşti sau Poliţia Bucureşti, Ministerul de Interne şi Televiziune nu au fost cercetaţi şi cu atât mai mult sancţionaţi. Deşi, după cum ştiţi, misiunea procurorilor este să apere instituţiile statului. (...) Aceste fapte nu au fost cercetate şi nici sancţionate. Or, ele constituie cea mai importantă problemă din ziua de 13 iunie”, a afirmat Petre Roman.

În context, fostul premier a susţinut că i se pare aberant faptul că „nu s-a verificat dacă printre cei care s-au constituit victime nu se află şi făptuitori”.

„Adică, cei care au fost făptuitorii acelor violenţe nu există la ora asta. Nu numai că trebuia să-i cunoaştem, trebuiau să fie trimişi în judecată, pentru că ei sunt cei care au condus la situaţia care s-a produs în 14 iunie”, a explicat Petre Roman.

Alt inculpat în dosar, celebrul Miron Cozma afirmă că potrivit unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului ar fi „o victimă” a acelor evenimente, sentinţa CEDO fiind emisă în anul 2010.

„E incorectă trimiterea în judecată, e un abuz, e o găselniţă, o mizerie judiciară inventată de ei. CEDO mi-a instituit calitatea de victimă pentru iunie 1990, nu Procuratura Militară sau alte instanţe româneşti. Eu am cerut la CEDO un euro despăgubire, nu puteam cere mai mulţi bani, pentru că eu am demnitate şi moralitate. Nu puteam să cer bani pentru sânge”, a declarat Cozma.

Fostul lider al minerilor a mai spus că în sarcina lui s-au reţinut acuzaţiile de vătămare corporală şi stres psihic.

„Am fost trimis în judecată pentru vătămare corporală, în condiţiile în care minerii nu erau în Bucureşti pe 13 iunie cu mine, şi pentru stres psihic, adică am stresat pe unii. S-au uitat la televizor şi au văzut urât. Când m-au văzut pe mine s-au stresat'', a comentat Cozma.

El a susţinut că ar fi fost adus cu forţa în Bucureşti, în ultimul tren cu mineri!!!

Acum, rămâne de aflat cât va dura procesul şi în ce măsură îi va găsi vinovaţi sau nu, îi va pedepsi sau nu instanţa de judecată pe inculpaţii acuzaţi de „infracţiuni contra umanităţii”.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, ca dosarul „Mineriadei”, care a ajuns spre judecare la instanţa supremă, ar putea dura cel puţin un an şi jumătate fără procedura de Cameră preliminară, având în vedere că sunt de audiat 1.500 de victime şi 600 de martori. Totodată, din cauza lipsei de depozitare, dosarul „Mineriadei” a fost depozitat pe hol.

„Dacă nu am lua măsurile care se impun, da, ar exista riscul ca acest dosar să dureze foarte mult. Încercăm să facem tot ceea ce este omeneşte posibil ca în limita spaţiului şi a numărului de persoane alocate actului de judecată ca un asemenea lucru să nu se întâmple. Justiţia nu este un SRL, este o autoritate a statului, iar statul trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru ca activitatea de justiţie să se desfăşoare în condiţii decente”, a declarat Cristina Tarcea, la sediul instanţei supreme. 

E un dosar cu grad mare de complexitate, dar care va ridica foarte mari probleme în privinţa spaţiului de depozitare. Va ridica probleme şi în privinţa activităţii de judecată. Multe fapte, multe părţi vatămate, mulţi inculpaţi, multi martori, va lua mult timp completului. Nu avem suficient spaţiu, nici pentru depozitare, nici pentru repartizarea judecătorului şi personalului auxiliar în sălile de judecată”, a declarat Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce la instanţa supremă a ajuns dosarul Mineriadei.

Trimitere în judecată - Dosarul ”Mineriada din 13 - 15 iunie 1990” - SPM - PÎCCJ

                                                                                                            13 iunie 2017

COMUNICAT

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: 

- ILIESCU ION, la data săvârşirii faptelor, preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României,

- ROMAN PETRE, la data săvârşirii faptelor, prim-ministru al Guvernului  interimar al României,

- VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârşirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României,

- MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârşirii faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii,

- general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârşirii faptelor, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare,

sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a (4 acte materiale), art. 439 alin. 1 lit. g (1388 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal;

- amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne

sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1,

 lit. g (1388 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal;

 - IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârşirii faptelor, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională,

- SÂRBU ADRIAN, la data săvârşirii faptelor, şef de cabinet şi consilier al primului ministru,

- COZMA MIRON, la data săvârşirii faptelor, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”,

- DRELLA MATEI, la data săvârşirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni,

- BURLEC PLĂIEŞ CORNEL, la data săvârşirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor,

sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal;

- general (rez.) DOBRINOIU VASILE, la data săvârşirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne,

- colonel (rez.) PETER PETRE, la data săvârşirii faptelor, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne,

sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal;

- GHINESCU ALEXANDRU, la data săvârşirii faptelor director al I.M.G.B.,

sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale), cu aplic. art. 5 alin. 1 din Codul penal.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe:

1. moartea prin împuşcare a 4 persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;

2. vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

3. privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au  fost evacuate prin acte de  violenţă.  

Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia.

Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite  în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii  din mai multe judeţe ale ţării, care  deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume. 

Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, ,,elemente extremiste, reacţionare”, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind ”golani”.

Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

În concluzie, obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal.

În vederea administrării probatoriului au fost  audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate şi 589 de martori, fiind emise circa 2300 de citaţii.

Precizăm că dosarul însumează 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în cauză are 2.000 de file.

Cauza a fot înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite