Herta Müller, „spinul din coasta“ Senatulului de la Berlin

Scriitoarea Herta Müller a câştigat, în anul 2009, Premiul Nobel pentru Literatură FOTO Adevărul

Aceasta este probabil o ştire care mângâie resentimentul criticilor din România ai scriitoarei Herta Müller, o veste bună pentru foştii securişti, precum Radu Tinu, şi foştii nomenclaturişti, precum Ion Iliescu, pentru acei colaboratori ai regimului Ceauşescu care au făcut zile negre unor oameni vinovaţi doar de întâmplarea de a fi născuţi într-o Românie inventată de ei.

Dar, probabil, şi pentru cei criticaţi de Herta Müller, precum Victor Ponta. Senatul oraşului Berlin pare că refuză, în prima fază, să îi acorde titlul de „cetăţean de onoare” scriitoarei născute în România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.

Senatorii de la Berlin  nu au reuşit să ajungă la o decizie majoritară în cazul acordării titlului de „cetăţean de onoare” scriitoarei din Banat. Motivele sunt neclare, iar presa germană speculează pe marginea lor, presupunând că autoarea nu este pe placul multor politicieni, membrii ai Senatul sau Camerei Deputaţilor ai oraşului-land Berlin. Mai ales al acelor politicieni de astăzi, care, ori parvin din structura fostei Germanii de Est (RDG), respectiv comunistă, ori propagă, fiind mai tineri, idealurile acelui sistem politic, ignorându-i partea obscură. Ea mai notează că, pe lângă aceştia, un număr însemnat de intelectuali germani nu acceptă critica cu care îi confruntă Müller. primarul general al Capitalei germane, Klaus Wowereit, este şi el vizat de critică.

Reacţia scriitoarei la disputa, care o are ca subiect în Senatul Berlinului, a urmat târziu şi doar în treacăt: „Acesta este teatru de vară”.

Herta Müller a intrat deja în istorie

Vestea proastă din vestea bună, pentru cei care nu o plac, este faptul că nu Herta Müller însăşi aspiră la acest titlu de onoare şi că ea cu siguranţă nici nu are nevoie de el! Herta Müller a intrat deja în istorie, prin scrierile sale şi obţinerea celor mai importante premii de literatură din lume, în timp ce criticii acesteia se vor ofili mai devreme sau mai târziu doar pe culoarele ei. 

Întrebarea, dacă laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, imigrată în Germania, respectiv Berlin, în 1987, „merită” titlul de „cetăţean de onoare” al Capitalei germane, a devenit motiv de dispută în Senatul Berlinului. Pentru presa germană, fie ea de orientare stângă sau dreaptă, răspunsul la această întrebare este clar şi afirmativ, iar critica adresată Berlinului şi politicienilor locali este neiertătoare.

„Laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, nu are nevoie de cetăţenia de onoare. «Ţinuturile joase», «Animalul inimii», «Leagănul respiraţiei» vor fi citite chiar şi atunci, când numele actualilor senatori ai Berlinului nu vor mai fi cunoscute decât de către arhivari”, scrie prestigiosul cotidian Sueddeutsche Zeitung. Acestuia i se alătură un număr mare de publicaţii germane, care critică tânguiala din Senatul de la Berlin pe tema acordării titlului de „cetăţean de onoare” laureatei Nobel.

Imigranţii din estul Europei – norocul Berlinului!

Un grup de oameni de cultură au propus deja cu doi ani în urmă ca Herta Müller să primească cea mai importantă distincţie pe care un oraş german o poate acorda, „cetăţenia de onoare”. Propunerea a fost înmânată recent primarului general al oraşului de către deputatul Partidului Creştin-Democrat, Michael Braun. Apoi a avut loc prima şedinţa pe tema „cetăţenia de onoare” pentru scriitoarea născută în România.

Potrivit lui Braun, citat de mai multe publicaţii germane, în cele din urmă Senatul nu a reuşit să se pronunţe, deşi înainte de şedinţă, atât reprezentanţii Partidului Creştin-Democrat (CDU), cât şi cei ai Partidului Verzilor şi ai Stângii s-au pronunţat în favoarea distincţiei pentru Müller. Acelaşi deputat lasă de înţeles că majoritatea s-ar fi pronunţat deocamdată, totuşi, împotriva cetăţeniei de onoare, dar în favoarea unei alte disctinctii (placheta „Ernst Reuter“). Purtătorul de cuvânt al Senatului însă, nu vrea să se pronunţe detaliat asupra acestui demers. „Are loc o deliberare cu scopul de a o onora pe Herta Müller. Dar tot ceea ce discută Senatul în acest context este confidenţial. Asemenea teme nu se discută public. Aceasta se va întâmpla abia după ce este totul clarificat“, spune Richard Meng, citat de revista „Spiegel online”. 

Atât Senatul oraşului-land Berlin, cât şi primarul său general, Klaus Wowereit, sunt aspru criticaţi în presa germană. „Sueddeutsche Zeitung” continuă, amintind că pe lista celor 116 purtători ai titlului de cetăţeni de onoare ai Berlinului nu se regăsesc decât puţine femei „şi niciun reprezentant al acelei grupe mari şi demne de imigranţi din alte ţări, niciunul sau niciuna din cei mulţi, care, prin experienţa trăită într-o Europă de Est sub influenţă sovietică, cu cunoştinţele lor despre lumea postsovietică, marchează - spre norocul său -viaţa oraşului”. În reţinerea primarului general, presa vede doar încă o „gafă tipică” acestuia.

Müller nu este văzută bine nici în România

Cotidianul „Die Welt” merge un pas mai departe în atitudinea sa critică faţă de şovăiala conducerii Berlinului. Acesta aminteşte că Herta Müller respinge orice cârdăşie cu vechi comunişti şi că ea şi-a ridicat vocea împotriva celor care o fac. Această atitudine nu convine multora în politică, mai ales acolo unde politicienii trebuie să pledeze pentru coaliţii şi compromisuri şi nu pentru verticalitate şi principialitate. Autorul constată că, din acelaşi motiv, ea nu este mereu bine văzută nici în ţara sa de origine, România. 

„Multor intelectuali, care în continuare se cred situaţi deasupra politicii în ţara aceasta (Germania), în rolul de pedagogi ai poporului, nu le-a plăcut mereu consecvenţa müllereasca în respingerea personalităţilor pe care se sprijinea fosta societate socialistă, precum nu le place nici acelora în ţara sa de origine, România.” (cotidianul german Die Welt)

„Herta Müller merită onoare şi nu această farsă de provincie”

Potrivit „Die Welt”, politicienii de la cârma Berlinului, oraş care uneşte fosta capitală a RDG şi fostul Berlin de Vest, nu sunt pregătiţi să accepte pe cineva în rândurile de onoare care critică fervent comunismul în forma celui materializat în regimuri politice precum cele din fostul bloc comunist, cât şi pe exponenţii acestora. Autorul articolului consideră că discuţia legată de cetăţenia de onoare pentru Herta Müller, se va dizolva în nemulţumire. „Căci, indiferent ce va oferi acum Senatul poetei, ca om cu principii solide, ea nu poate decât să refuze”. 

Inclusiv „Bild”, cel mai mare ziar de bulevard din Germania, susţine acordarea titlului de cetăţean de onoare Hertei Müller şi acuză politicienii Berlinului de „provincialism”. „Herta Müller merită onoare şi nu această farsă de provincie”.

Ar fi o onoare pentru Berlin, nu pentru Müller

Herta Müller nu a comentat discuţiile legate de soarta cetăţeniei de onoare. Şi nimeni nu se aştepta ca ea să o facă. Doar într-un cu totul alt context, în cadrul unui festival de artă, unde sunt expuse şi colajele sale lirice, ea a spus că: „despre asta nu vorbesc. Este un teatru de vara. Aşa ceva se scurge pe lângă mine, nu cu mine”. Poetul Ernest Wichner, directorul Casei Literaturii din Berlin, originar şi el din România şi un tovarăş de drum al Hertei Müller, a spus pentru „Deutschlandradio Kultur” că o asemenea onorare nu este de mare importanţă pentru Herta Müller, dar că ea ar fi pentru oraş. „Asta o spun ca cetatean”, a declarat Wichner. 

„Sueddeutsche Zeitung” aminteşte că Marlene Dietrich, marea actriţă germană, care a părăsit Berlinul ca semn de protest faţă de instalarea la putere a naziştilor, mutându-se în Statele Unite ale Americii mai întâi şi mai târziu în Franţa, a primit titlul de „cetătean de onoare” abia postmortem.

În „Berliner Morgenpost”, se întreabă Matthias Wulf, autorul unui comentar pe această temă, ce a lipist Senatului pentru a lua o decizie favorabilă în cazul Hertei Müller: „Au nevoie de un cazier? O adeverinţă din partea Securităţii ? O confirmare din partea clubului PEN?”. El se teme că pripirea din Senat vizavi de această decizie deteriorează demnitatea Hertei Müller, numind toată această „tevatură inutilă”, drept „o farsă”.

„Dar, în comparaţie cu ceea ce a avut Herta Müller de îndurat de-a lungul viaţii sale, procedurile politicii berlineze sunt doar un fleac”, concluzionează Wulf.

Herta Müller, în compania Marlenei Dietrich sau a preşedintelui Gauck

Oraşul-Land Berlin a acordat titlul de cetăţean de onoare până în prezent unui număr de 116 de personalităţi, printre care se număra doar 5 femei: politicienele Louise Schroeder şi Marie Elisabeth Lüders, actriţa şi interpreta Marlene Dietrich, scriitoarele Nelly Sachs şi Anna Seghers. Herta Müller nu este singura persoanlitate marcantă a Berlinului care dă bătaie de cap politicienilor în poziţii decisive. Nici în cazul actualului preşedinte al Germaniei, Joachim Gauck, un vehement luptător împotriva regimului comunist din fosta RDG, Senatul oraşului-land Berlin, nu a dat avizul pentru acordarea titlului de „cetăţean de onoare”. 

Titlul de „cetăţean de onoare” al Berlinului presuspune, pe lângă înmânarea unui certificat, primirea dreptului de a îşi alege un pictor, care să-i realizeze portretul în ulei, care va fi mai apoi expus în Galeria Cetăţenilor de Onoare din primăria istorică a Berlinului. În afară de asta, fiecare „cetăţean de onoare” primeşte anual un abonament pentru mijloacele de transport în comun locale, ajutor material în caz de sărăcie şi un mormânt de onoare.