INTERVIU Juncker: În zece ani de apartenenţă la UE, România are un câştig net de peste 26 de miliarde de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va fi prezent joi în România, unde va susţine un discurs în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu ocazia aniversării a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, Juncker are programate întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu.

Înainte de a porni spre Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a acordat un interviu în exclusivitate ziarului „Adevărul“.

1. Domnule Preşedinte, fiţi binevenit în România. Prima mea întrebare este legată de percepţia pe care o parte a opiniei publice din ţara mea căreia îi este teamă că, într-un viitor apropiat, va lua naştrere o Europă cu mai multe cercuri concentrice, pe mai multe nivele, cu un "nucleu dur" din care compatrioţii mei să fie excluşi, din acel moment statutul lor fiind acela de "cetăţeni de rangul doi". Ce aveţi să le spuneţi?

Preşedintele Juncker: Mă bucur că sunt din nou în România. Am amintiri din România care preced cu mult mandatul meu ca preşedinte al Comisiei. Am fost întotdeauna şi sunt în continuare alături de România pe drumul ei european. Acesta este motivul pentru care nu pot accepta să se vorbească de cetăţeni de prim rang sau de al doilea rang. Aşa ceva nu poate exista în Europa. Există doar cetăţeni europeni - şi sunt cu toţii de prim rang !

Viitorul României este unul european, iar viitorul Europei trebuie să fie şi românesc. Astăzi mă aflu în România pentru că vreau să ascult ceea ce voi, românii, vă doriţi pentru viitorul Uniunii noastre şi pentru că vreau să vă încurajez să vă asumaţi responsabilitatea pentru construirea acestui viitor.

Viziunea mea asupra Europei este una în care toţi mergem înainte împreună. Cu toate acestea, după cum ştiţi prea bine, nu toţi înaintăm întotdeauna cu aceeaşi viteză. Dar, departe de a rămâne în urmă, în ultimii ani România a fost în avangardă, în domenii în care alte ţări au ales să stea deoparte. În ultimii zece ani, România a participat la aproape toate proiectele care au implicat o cooperare consolidată, optând pentru conlucrarea cu grupuri mai mici de ţări, fie pentru înfiinţarea unei Curţi europene în materie de brevete, pentru armonizarea legislaţiei privind divorţul sau pentru înfiinţarea unui Parchet european cu rolul de a combate fraudele care prejudiciază bugetul UE.

Chiar dacă România avansează mai repede decât majoritatea ţărilor, există totuşi o singură Uniune, şi uşa rămâne întotdeauna deschisă altor state care, mai târziu, vor dori să participe. Nu văd niciun motiv de teamă. Dimpotrivă, aceasta este o lume a posibilităţilor, şi o Europă cu viteze diferite este mult mai bună decât o Europă fără nicio viteză, ori care stă pe loc. Sper că, pe durata şederii mele în minunata dumneavoastră ţară, voi avea posibilitatea de a discuta aceste lucruri cu poporul român.

2. Domnule Preşedinte, există totuşi o bază reală pentru acest sentiment de excluziune pe care-l resimt compatrioţii mei. Să începem prin a vorbi de cererea făcută de ţara mea de a face parte din Spaţiul Schengen, proiect în care am investit mult pentru a îndeplini toate cerinţele tehnice. Am făcut tot ce trebuia şi am făcut şi bine, iar Comisia Europeană, Parlamentul European au spus şi au repetat acest lucru. de mai multe ori. Si, totuşi, nu s-a întâmplat nimic. Iar acum românii se întreabă, după părerea mea pe bună dreptate, DE CE? Care este răspunsul dvs.? Puteţi oare indica un orizont real de timp pentru rezolvarea acestei probleme?

Preşedintele Juncker: Încă din prima zi a mandatului meu, am spus în mod clar că doresc ca acest lucru să se realizeze pe timpul cât voi fi preşedinte al Comisiei. Opinia Comisiei este că România a îndeplinit toate condiţiile necesare aderării la Schengenul. România este pregătită să intre în spaţiul Schengen. Comisia pe care o conduc, şi eu personal  vom insista în acest sens.

Dar mingea este acum în terenul statelor membre, pentru că, până la urmă, decizia nu o ia Comisia, ci Consiliul - in care statele membre sunt reprezentate - prin vot unanim.

Puteţi în continuare să contaţi pe mine că voi  rămâne de partea României. Cred că am dovedit, în anii trecuţi, că vom lupta pentru ca românii să beneficieze de drepturi egale în Europa. La fel am procedat în cazul acordului comercial dintre UE şi Canada, când i-am solicitat premierului canadian Trudeau să se angajeze că va ridica obligativitatea vizei pentru cetăţenii români şi bulgari, ca  răspuns la semnarea de către state a acordului comercial. De la 1 mai, faptul că românii pot călători  în Canada fără viză a devenit realitate, şi pe bună dreptate.

Comisia va face demersuri şi va acţiona ca un intermediar onest în chestiunea privind aderarea la spaţiul Schengen. De asemenea, aveţi şi dumneavoastră un rol de îndeplinit: recent, România a făcut importante demersuri bilaterale în relaţia cu celelalte state membre. Aceasta este abordarea corectă şi, dacă România continuă să acţioneze în acelaşi mod, cred că va adera foarte curând la spaţiul Schengen.

3. Un al doilea element, unul de mare forţă, care vine să anime sentimentul de excluziune de care vă vorbeam mai devreme este Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). A fost interpretat uneori drept o formulă de recunoaştere a faptului că România şi Bulgaria, State Memebre UE, erau izolat prin aplicarea acestui sistem creat doar pentru ele. Care sunt şansele reale, aşa cum aţi promis chiar Dumneavoastră, să vedem cum acest tip de supraveghere să fie eliminat, dat fiind că membri ai echipei Dvs au recunoscut progresele importante realizate de ţara mea în lupta anti-corupţie şi în construcţia unei justiţii care să fie cu adevărat la standarde europene

Preşedintele Juncker: Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) înseamnă  mult mai mult „C” de la cooperare, decât „V” de la verificare. Dacă analizăm cât de mult a progresat ţara în ultimii zece ani, constatăm că această abordare a dat rezultate. Sistemul judiciar din România a devenit un exemplu pentru alte state membre, chiar dacă a existat riscul ca evenimentele recente să compromită unele progrese înregistrate până în prezent.

Dacă citiţi cel mai recent raport al Comisiei, veţi constata că am formulat doar un număr limitat de recomandări, ceea ce înseamnă că, în ansamblu, România este pe calea cea bună. Mecanismul va înceta să existe odată cu îndeplinirea celor 12 recomandări. Nu vor mai fi recomandări suplimentare.

Ne aflăm acum pe ultima turnantă a unui maraton. Momentul în care veţi ajunge la linia de sosire depinde însă de viteza cu care România avansează către acest ţel. Comisia va acorda în continuare sprijin, dar nu poate impune viteza - aceasta este în întregime la latitudinea autorităţilor române. Sunt încrezător că, prin angajamentul guvernului, al parlamentului şi, mai important, al poporului român, reformele vor deveni ireversibile, nu vor fi oprite sau inversate, astfel încât voi fi în măsură să-mi respect promisiunea făcută în campanie şi să pun capăt acestui mecanism, până la încheierea mandatului meu.

4. Domnule Preşedinte, ajungeţi în România într-un moment care marchează aniversarea unei date istorice: acum 10 ani, într-un entuziasm real şi de amploare, deciseserăm să ne alăturăm Uniunii Europene. Numele dvs. va rămâne în istoria ţării mele deoarece semnătura dvs. în calitate de Prim Ministru al Luxemburgului, figurează pe documentul oficial de aderare al României. Acum, în calitate de Preşedinte al Comisiei Europene, puteţi oare da compatrioţilor mei un răspuns la o întrebare simplă doar în aparenţă: ce a adus aderarea pentru România în acest deceniu? A meritat efortul, credeţi că a răspuns speranţei românilor care au suferit atât de mult şi care au făcut atâtea sacrificii pentru a susţine procesul de reformă? 

Preşedintele Juncker: Am participat la povestea europeană a României - sau, cum îmi place mie să spun, povestea de dragoste - încă de la început şi pe tot parcursul, până astăzi. Este adevărat că mi-am pus semnătura pe Tratatul de aderare din 2005, acesta fiind unul dintre momentele de care am fost cel mai mândru în cariera mea. Am avut întotdeauna convingerea că locul României este în Uniunea Europeană şi că atât ţara, cât şi UE, sunt mai puternice datorită acestui fapt.

Mă întrebaţi dacă a meritat. Pot să răspund întrebării dumneavoastră cu un „Da” fără echivoc. Prin extinderea sa, Europa şi-a reconciliat istoria şi geografia şi a unit un continent care, anterior, fusese divizat de cortina de fier. Astăzi, mă bucur să văd sprijinul puternic al românilor pentru Uniunea Europeană. Statutul României de membru al Uniunii Europene a contribuit la consolidarea democraţiei şi a poziţiei României pe plan internaţional. De asemenea, a început să deblocheze potenţialul aproape nelimitat al ţării.

Am putea vorbi despre creşterea economică a României în ultimii zece ani, despre faptul că şomajul, sărăcia şi excluziunea socială s-au situat pe un trend descendent, chiar dacă mai sunt încă multe lucruri de făcut. Aş putea vorbi despre investiţiile UE de miliarde de euro în România, care au condus la crearea a 51 000 de locuri de muncă, în paralel cu reformele realizate de România în ceea ce priveşte piaţa muncii, administraţia publică, educaţia şi politica socială. Aş putea vorbi despre oportunităţi: românii au libertatea de a călători, de a studia, de a trăi, de a iubi şi de a se pensiona oriunde în Europa. Graţie pieţei unice, zborurile sunt mai ieftine, călătoriile implică mai puţină birocraţie şi costul efectuării şi primirii de apeluri în roaming este în prezent cu peste 90 de procente mai scăzut decât în 2007. Tarifele de roaming vor fi eliminate complet la 15 iunie 2017.

Rezultatele pozitive ale procesului de aderare, şi nu doar ale celor zece ani de membru al Uniunii Europene, sunt de netăgăduit. Economia României este la 60 % din media europeană în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor (faţă de 38 % în 2006), investiţiile străine s-au dublat, iar salariul mediu a crescut considerabil. În pofida dificultăţilor pe care le întâmpinaţi uneori în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri ale Uniunii Europene, din calculele noastre rezultă un câştig net în perioada 2007-2016 de peste 26 de miliarde EUR.

Toate acestea reprezintă realizări remarcabile într-o perioadă de timp aşa de scurtă, iar lista va fi tot mai mare în deceniile următoare. Calcularea unui preţ pentru beneficiile obţinute în urma aderării la Uniunea Europeană nu reflectă, însă, în mod corect imaginea de ansamblu. La fel de importantă este contribuţia României la UE, fie că ne referim la talentul poporului său, la inovarea industriei sale, la bogăţia culturală sau la frumuseţea naturii. Călătoria europeană a României continuă, iar povestea de dragoste va mai cuprinde încă multe capitole.

5. Una dintre marile speranţe legate de apartenenţa la UE a fost să se vadă începutul dispariţiei marilor clivaje economice care ne despart de ţările occidentale. Aţi pomenit de o istorie de succes, cu toate astea clivajele respective există în continuare şi chiar se accentuează în câteva domenii. Care sunt proiectele UE în acest domeniu?

Preşedintele Juncker: Este adevărat că există discrepanţe economice şi sociale între statele membre. Dacă privim în urmă la evoluţia ţărilor est-europene în ultima decadă vedem că, după aderarea la Uniunea Europeană, acestea se apropie treptat de ţările occidentale. Să luăm ca exemplu salariul minim: în ţările cu un nivel salarial scăzut, în perioada 2008-2017 salariul minim a crescut semnificativ mai repede decât în ţările cu un nivel salarial ridicat. În România, de exemplu, salariul minim a crescut cu aproape 100 % faţă de 2008.

Aş dori să văd la toate nivelurile o astfel de convergenţă în sens ascendent. Iată de ce UE utilizează toate instrumentele de care dispune pentru a ajuta statele membre să se apropie mai mult unele de altele, spre binele tuturor. La sfârşitul lunii aprilie am prezentat Pilonul european al drepturilor sociale, care defineşte 20 de principii şi drepturi, de la dreptul la salariul minim în întreaga Europă la dreptul la asistenţă medicală, şi care va servi drept cadru de referinţă pentru statele membre în vederea definirii politicilor lor economice şi sociale. De asemenea, prin intermediul semestrului european şi al fondurilor europene, monitorizăm şi sprijinim statele membre pentru ca acestea să îşi îmbunătăţească politicile şi performanţele în domeniul economic şi social.

În tratatele UE se recunoaşte necesitatea de a se reduce diferenţele dintre regiunile UE şi dintre statele membre, în vederea dezvoltării armonioase a Uniunii noastre, în ansamblu. Acesta este rolul politicii de coeziune a UE, care a contribuit activ la modernizarea economiei româneşti. În perioada 2007-2013, politica de coeziune a sprijinit aproximativ 3 000 de mici întreprinderi şi a creat 51 000, de locuri de muncă în toată ţara. Rezultatele investiţiilor în cadrul politicii de coeziune sunt exemple concrete şi pozitive ale solidarităţii UE în acţiune. Şi nu a fost o coincidenţă faptul că am decis să încredinţez acest portofoliu important doamnei comisar Corina Creţu, care desfăşoară o activitate excelentă. Internetul în bandă largă în zonele rurale, îmbunătăţirea aprovizionării cu apă în beneficiul a mii de locuitori sau o conectivitate mai bună în ţară şi cu principalele reţele de transport europene sunt investiţii care, pe lângă faptul că stimulează economia reală şi ajută regiunile din România să ajungă din urmă media UE, îmbunătăţesc în mod semnificativ viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români.

Nu putem vorbi despre reducerea discrepanţelor economice fără să menţionăm investiţiile - o prioritate esenţială din punctul meu de vedere. În România, proiectele în cadrul Planului de investiţii pentru Europa – uneori cunoscut şi ca Planul Juncker – reprezintă un volum de finanţare total de 180 de milioane EUR şi se preconizează că vor conduce la investiţii suplimentare de 743 de milioane EUR. Impactul este unul foarte concret – de ex. acordul de credit cu Agricover Credit va debloca 15 milioane EUR pentru întreprinderile mici din agricultură, care creează locuri de muncă. În Europa, Planul Juncker a contribuit deja la crearea a aproximativ 200 000 de locuri de muncă.

6. Aş vrea să rămânem la nivelul problematicii sociale, foarte importantă şi foarte relevantă pentru compatrioţii mei. După cum ştiţi, istoria recentă a ţării mele a fost marcată de o migraţie extrem de importantă care, în ultimii ani, s-a transformat într-un adevărat exod la nivelul tinerilor cu înaltă calificare, un "brain drain" care pune o problemă reală la nvel naţional. Cum ar poutea ajuta Uniunea Europeană la frânarea acestui fenomen şi la susţinerea României în acest domeniu, ştiind că marea noastră problemă este legată în continuare de capacitatea de absorbţie a fondurilor comunitare?

Preşedintele Juncker: Mobilitatea forţei de muncă este unul dintre cele mai mari avantaje ale pieţei interne, însă trebuie să aibă loc în mod echitabil. Dacă standardele de viaţă ar fi mai puţin diferite de la un stat membru la altul, nu ar exista niciun motiv ca aşa de mulţi lucrători din ţările cu un nivel salarial mai scăzut să urmeze o carieră profesională într-o ţară în care salariile sunt mai mari, ori ca întreprinderile să angajeze lucrători din ţările în care salariile sunt mai mici. Dar asta nu ar trebui sa conducă la salarii tot mai mici. Din acest motiv, Comisia a depus eforturi mari pentru a crea o piaţă internă mai echitabilă. Să luăm de exemplu revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor. Prin garantarea principiului „acelaşi salariu pentru aceeaşi muncă în acelaşi loc”, ar trebui să reducem discrepanţa salarială dintre lucrătorii detaşaţi şi cei locali, în acest fel eliminându-se concurenţa neloială.

De asemenea, prin intermediul Pilonului european al drepturilor sociale, noi încurajăm statele membre să lucreze pentru a-şi îmbunătăţi standardele sociale, de exemplu prin stabilirea de salarii minime adecvate. Comisia investeşte, de asemenea, în iniţiative care au drept obiectiv crearea de locuri de muncă şi de oportunităţi de formare pentru tinerii din statele noastre membre, cum ar fi Garanţia pentru tineret, Alianţa europeană pentru ucenicii şi Pactul european pentru tineret.

UE investeşte în România: un sprijin de 30 de miliarde EUR din fondurile UE merge către  dezvoltarea întreprinderilor româneşti mici şi nou-înfiinţate, ajutându-le astfel să creeze produse noi, locuri de muncă de calitate şi să-i ajute pe oameni să-şi sporească nivelul competenţelor. Atunci când constat că, în 2014, au revenit în ţară aproximativ 100 000 de români după ce au muncit în străinătate, cred că se poate spune că, treptat, eforturile noastre dau roade. România trece treptat de la fenomenul „brain-drain” (exodul de creiere) la „brain-gain”(afluxul de creiere).

Aţi menţionat capacitatea de absorbţie. Într-adevăr, aceasta este o problemă, însă Comisia contribuie la rezolvarea ei. Comisarul pentru politica regională, Corina Creţu, şi echipa sa ajută autorităţile române să pună în aplicare cu rapiditate, în mod strategic şi eficient, programele UE. Această cooperare strânsă are rezultate pozitive în ceea ce priveşte capacitatea României de a utiliza aceste fonduri. În plus, Comisia ia măsuri şi pentru simplificarea normelor care reglementează accesul la fondurile UE. Acest lucru ar trebui să încurajeze şi mai mulţi întreprinzători să solicite sprijin de la UE, în condiţiile unor proceduri mai rapide şi mai simple.

7.Din punctul dvs de vedere, cum oare, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea valoriza mai bine potenţialul ţării mele de furnizor de securitate în zona Balcanilor şi a Mării Negre?  

Preşedintele Juncker: România desfăşoară deja o activitate intensă în cele două regiuni. Poziţia geografică a României face ca multe dintre provocările pe care le întâmpină ţările din Balcani şi ţările din regiunea Mării Negre să fie şi ale României. România are un rol major în misiunile din Balcani şi din Caucaz şi am convingerea că va continua să-l îndeplinească.

Bineînţeles că România poate juca un rol mai important în securitatea Balcanilor de Vest, o zonă în care Uniunea Europeană investeşte foarte multă energie, în special atunci când se pune problema securităţii. Balcanii de Vest fac parte din Europa, de aceea este important să nu uităm că stabilitatea Balcanilor de Vest înseamnă securitate în UE. Numai prin acţiunea comună a UE şi a Balcanilor de Vest, cu sprijinul statelor membre vecine precum România, putem răspunde provocărilor comune şi putem spori rezilienţa acestei regiuni.

Dacă vorbim despre Marea Neagră, protecţia şi securitatea acestor frontiere maritime sunt, în principal, responsabilitatea NATO. UE contribuie prin promovarea cooperării dintre ţările din jurul Mării Negre, oferindu-le un forum pentru abordarea problemelor comune, încurajând totodată reforma politică şi economică. În ceea ce priveşte securitatea maritimă, UE reuneşte sub un singur acoperiş în jur de 400 de agenţii civile şi militare, organizaţii şi departamente. România participă deja şi aş dori să îi adresez apelul de a fi şi mai proactivă în viitor.

Un alt exemplu al modului în care ţara dumneavoastră contribuie la modelarea viitorului politicii în domeniul apărării îl reprezintă numirea fostului ministru al apărării, Mihnea Motoc, în funcţia de şef-adjunct al Centrului European de Strategie Politică - grupul de reflecţie intern al Comisiei -, în cadrul căruia domnul Motoc va desfăşura o activitate de consilier pentru mine şi pentru Colegiul comisarilor în ceea ce priveşte priorităţile în materie de securitate şi apărare europeană. Consolidarea rolului de actor global al Europei în chestiuni care privesc securitatea şi apărarea constituie una dintre priorităţile mele esenţiale, care ştiu că este împărtăşită şi de România. Aştept cu interes să lucrez împreună cu guvernul dumneavoastră la construirea unei adevărate Uniuni Europene a Apărării.

8. Ca un follow-up la întrebarea precedntă: cun concepeţi viitorul unei armate europene, cum şi când aceasta va fi posibil să existe în teren şi cum o ţară ca România ar putea contribui la acest proiect?

Preşedintele Juncker: O armată europeană nu este un obiectiv pe termen scurt, dar trebuie să începem să abordăm cu seriozitate propria noastră apărare. Dacă Europa nu are grijă de propria securitate, nimeni altcineva nu o va face în locul nostru.

Pentru ca apărarea europeană să fie puternică, industria europeană de apărare are nevoie de inovare. De aceea am propus, ca primă măsură, crearea unui Fond european pentru apărare, pentru a dinamiza cercetarea şi inovarea. Măsura are logică din punct de vedere economic: prin punerea în comun a resurselor, statele membre ar putea economisi anual între 25 şi 100 de miliarde EUR. Faptul de a avea în Europa 178 de diferite sisteme de arme, în timp ce Statele Unite au numai 30, nu are sens, nici din perspectivă economică, nici operaţională.

România are un rol cheie în eforturile noastre în materie de securitate şi de apărare. Armata sa face parte integrantă din lupta împotriva terorismului, din operaţiunile de sprijinire a păcii sau din misiunile umanitare în cadrul NATO, al UE şi al ONU. România are al doilea cel mai mare buget de apărare din Europa de Est, ca urmare a creşterii recente a bugetului pentru apărare. Acest lucru va ajuta România să îşi asume noi provocări la nivel regional şi să îşi consolideze rolul de actor strategic important în domeniul securităţii şi apărării UE.

9. În momentul actual, în România există multe întrebări şi chiar temeri puternice, aş spune, în ceea ce priveşte viitorul post-Brexit al compatrioţilor mei care acum lucucrează sau învaţă în Marea Britanie. Ştiu că, în acest moment, nu puteţi da decât un început de răspuns, dar aş vrea totuşi să ştiu dacă aveţi deja argumente de forţă care să dea asigurări opiniei publice din ţara mea?

Preşedintele Juncker: Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană a creat o mare nesiguranţă în vieţile multor cetăţeni europeni. În ceea ce mă priveşte, redarea acestei siguranţe reprezintă prioritatea numărul unu în cadrul negocierilor cu Regatul Unit.

Vrem să garantăm pe viaţă drepturile cetăţenilor UE din Regatul Unit, dar şi pe acelea ale cetăţenilor britanici din UE, precum şi drepturile familiilor acestora. Vreau pentru cetăţenii noştri drepturi reale, cuprinzătoare şi aplicabile. Nu voi accepta lucruri de faţadă. Aceasta este o chestiune care ţine de demnitatea umană.

10. Există la noi un interes natural în ce priveşte relaţia dintre Uniunea Europăeană şi Rusia. Din punctul dvs de vedere, cum puteţi caracteriza stadiul acestor relaţii şi cum vedeţi evoluţia lor pe viitor? Credeţi că suntem deja intraţi cu adevărat într-un nou Război Rece? Cu ce conscin'e posibile?

Preşedintele Juncker: Este adevărat că relaţiile noastre cu Rusia nu mai sunt ce erau, şi nici ce am dori să fie. Însă chiar dacă, în prezent, relaţiile noastre sunt problematice şi marcate de neîncredere, acest lucru nu înseamnă că sunt distruse. Trebuie să le reparăm, şi cred că putem face asta. Aspectele care au dus la un dezacord sunt bine-cunoscute, începând cu Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeii. Cu toate acestea, canalele noastre de comunicare ar trebui să rămână deschise. Am convingerea că avem un interes comun să ne îmbunătăţim relaţiile. Lumea de azi are nevoie, fără niciun dubiu, de cooperare, şi nu de confruntare, în ceea ce priveşte economia şi securitatea, dar şi din perspectivă geopolitică.

11. Există la noi şi un interes deosebit asupra a ceea ce va îor fi, pe viitor, relaţiile între UE şi Turcia deoarece, pe fond, vorbim despre echilibrul de securitate în zona Mării Negre şi,mai larg, la nivelul întregului sud-est european. După părerea dvs, acordul UE-Turcia va fi rupt iar Turcia va organiza un referendum asupra relaţiilor sale cu UE? Care vor fi consecinţele?

Preşedintele Juncker: Constat din ce în ce mai mult că Turcia se îndepărtează de Uniunea Europeană, în loc să se apropie. În opinia mea, este păcat. Însă, în cele din urmă, Turcia va trebui să se hotărască ce cale vrea să urmeze. Vrea această ţară să revină pe drumul european sau vrea să întoarcă spatele Europei ? Aceste întrebări au nevoie de răspunsuri sincere. Cetăţenii turci, o mare parte dintre ei cu aspiraţii europene, merită măcar atât. Aştept cu mare interes să am o discuţie sinceră cu preşedintele Erdogan atunci când îl voi întâlni cu ocazia summitului NATO din luna mai.

Sunt multe domenii în care avem un interes comun de a coopera îndeaproape: de la lupta împotriva terorismului, la securitate şi migraţie. De exemplu, cooperarea noastră în domeniul migraţiei continuă să dea rezultate: sosirile de migranţi ilegali din Turcia în Grecia au scăzut cu 97 %. Ne aşteptăm ca Turcia să îşi respecte în continuare angajamentele şi vom proceda la fel atunci când, de exemplu, va trebui să alocăm bani pentru refugiaţii sirieni din Turcia.

12. O problemă deosebit de spinoasă este aceea a relocalizării migranţilor. România s-a opus la o redistribuire pe criterii matematice, iar opinia publică nu e deloc favorabilă prezenţei acestora, la fel cum se întâmplă lucrurile şi în celelalte ţări din Europa centrală şi de est. Credeţi că, acum, Comisia Europeană va susţine în continuare principiul relocalizării refugiaţilor sau vă gândiţi şi la alte soluţii?

Preşedintele Juncker: Oferirea unei zone de siguranţă  refugiaţilor este responsabilitatea tuturor europenilor. Avem nevoie de un sistem de azil care să funcţioneze pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, avem nevoie de un sistem întemeiat pe solidaritate, în care poziţia  geografică a unui stat membru să nu fie cea care determină responsabilitatea sa de a primi refugiaţi. Nu trebuie să lăsăm singure în avanpost state membre precum Italia sau Grecia, pentru că migraţia este o problemă care ne afectează pe toţi.

Fie că este vorba de euro, de bugetul european sau de politica în domeniul dezvoltării, solidaritatea este liantul Uniunii noastre. Politica noastră în materie de azil nu ar trebui să fie diferită.

Cu toate acestea, solidaritatea poate lua forme diferite. Comisia a lansat o propunere de reformare a sistemului nostru de azil, în care a fost inclusă deja posibilitatea ca statele membre să îşi arate solidaritatea şi sub alte forme decât transferul solicitanţilor de azil. Statele membre nu au găsit încă o soluţie de echilibru, dar preşedinţia malteză depune eforturi mari în acest sens, iar noi o susţinem. Însă putem reuşi, dacă există ambiţia politică adecvată, pe care liderii UE au demonstrat-o deja.

13. Opinia publică din ţara mea a reacţionat, ca cea din toate statele europene, la atacurile teroriste care au însângerat mai multe capitale din Europa. Ne întrebăm care va fi răspunsul comun european la toate acestea? Care vor fi măsurile şi propunerile adoptate de Comisie în viitorul imediat? În acest context, vedeţi necesitatea unei Agenţii Europene de Informaţii?

Preşedintele Juncker: Primul lucru şi cel mai important este faptul că Uniunea Europeană este unită în lupta împotriva terorismului. Am făcut dovada hotărârii  noastre de a ne apăra împreună valorile şi libertăţile, pentru că un atac asupra oricăruia dintre statele noastre membre este un atac împotriva noastră, a tuturor.

Statele noastre membre colaborează intens pentru adoptarea de măsuri concrete privind securitatea frontierelor şi schimbul de informaţii. În cele din urmă, în primul rând statelor membre le revine responsabilitatea propriei lor securităţi, ceea ce este normal. Nu există un CIA european şi, dacă statele membre vor un astfel de organism, atunci ar trebui să se pronunţe în acest sens în dezbaterea privind posibile scenarii viitoare referitoare la Uniunea Europeană. Ceea ce poate face Uniunea Europeană, şi chiar face, este să furnizeze cadrul corespunzător pentru cooperarea dintre statele membre în chestiuni care privesc securitatea şi să elimine decalajele informaţionale pe care le exploatează teroriştii şi infractorii.

Este ceea ce, de exemplu, a făcut Comisia cu noua directivă privind combaterea terorismului. Noile reglementări incriminează toate deplasările în scopuri teroriste, consolidează drepturile victimelor şi obligativitatea schimbului de informaţii dintre statele membre. Am reuşit să obţinem, doar într-un singur an, acordul politic cu privire la aceste noi reglementări, lucru pe care s-ar putea să nu îl credeţi, dar este foarte repede faţă de standardele UE !

Prin urmare, propunem o astfel de legislaţie, dar, totodată, trebuie să facem mai mult pentru punerea în aplicare a normelor convenite. Trebuie să realizăm lucrurile pe care am convenit deja că le vom face. Acesta este modul în care construim încrederea şi credibilitatea. De exemplu, sistemul de Registru cu numele pasagerilor. Acesta ar trebui să intre în vigoare în primăvara anului 2018 dar, pentru a deveni o realitate, toate statele membre trebuie să construiască o infrastructură informatică şi de cunoştinţe. Prin urmare, în prezent, colaborăm cu statele membre astfel încât acestea să fie pregătite să gestioneze informaţiile primite de la companiile aeriene.

În viitor, veţi vedea că vom continua să acţionăm cu hotărâre. Acum, de exemplu, lucrăm la un plan de creştere  a securităţii noastre cibernetice şi de reducere a probabilităţii unor atacuri cibernetice, precum şi la creşterea capacităţii noastre de a preveni, proteja şi răspunde la incidente produse cu materiale chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

14. Cred că vizita dvs în România, cu un asemenea program complex de întâlniri, nu reprezintă numai un simplu moment protocolar sau un gest de curtoazie şi protocol la înalt nivel. Aveţi o agendă de probleme pe care să le discutaţi cu înalţii responsabili politici din România? Care sunt principalele puncte de pe agendă

Preşedintele Juncker: Aveţi dreptate, nu este o vizită de curtoazie. Mă aflu aici pentru a sărbători 10 ani de la aderarea iubitei noastre Românii. Sunt un prieten credincios al României, unul care nu îşi ascunde admiraţia pentru drumul pe care îl parcurge România începând din 2007, şi pentru valorile pe care le-a adus Europei.

Mă voi întâlni cu toţi liderii României, mă voi adresa ambelor Camere ale Parlamentului şi voi avea un dialog cu cetăţenii, aici, în Bucureşti. Desigur că vom aborda toate chestiunile despre care am vorbit astăzi - de la Schengen, la reforma sistemului judiciar şi a economiei României, la relaţiile cu partenerii străini, la Brexit şi multe alte chestiuni.

Însă mesajul pe care doresc să îl transmit cu ocazia acestei vizite este faptul că doresc ca România să avanseze în continuare şi să joace un rol de lider în Europa. Doresc să aud opiniile dumneavoastră privind starea Europei, îngrijorările pe care le aveţi în prezent şi cum vedeţi Uniunea în viitor. Acestea sunt întrebările pe care le voi pune.

15. Din punctul dvs de vedere, care sunt sau ar trebui să fie problemele prioritare de pe agenda românească? Care ar putea fi locul ţării mele în realizarea marilor proiecte strategice şi al interconectării Europei? Cum oare UE în general, Comisia Europeană şi Dumneavoastră personal, în numele poziţiei dvs oficiale şi a unei prietenii reale pe care o purtaţi ţării mele, puteţi şi vă angajaţi să susţineţi acest proces?

Preşedintele Juncker: Nu mă aflu aici pentru a da lecţii, pentru că adevărul este că mulţi europeni nu au nici cea mai mică idee despre eforturile imense pe care le-au făcut românii. Este greu pentru alţii să îşi imagineze performanţa extraordinară a întregii ţări de a-şi transforma în foarte scurt timp sistemele economic, social, judiciar şi politic şi de a le adapta la standardele europene.

Cred că România ar trebui să meargă în continuare pe acest drum, astfel încât să poată valorifica toate beneficiile pe care i le oferă statutul său de membru al UE. Mă refer la îndeplinirea sarcinilor rămase în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, la îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie şi utilizare a fondurilor UE, la menţinerea ritmului de creştere, datorită căruia este considerată una dintre economiile cu cel mai rapid ritm de creştere din UE.

În ceea ce priveşte proiectele europene, România oferă o lecţie minunată de ambiţie pentru viitor. De asemenea, am convingerea că România va contribui în continuare la realizarea proiectului european atunci când va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2019. Va fi o mare provocare şi o oportunitate, având în vedere că va avea loc la momentul în care se vor constitui un nou Parlament European şi o nouă Comisie Europeană după alegerile europene din 2019.

După cum ştiţi, puteţi conta pe sprijinul statornic atât al meu, cât şi al Comisiei Europene.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite