Ion Iliescu, chemat la Parchetul General. Procurorii au extins ancheta în Dosarul Revoluţiei

Ion Iliescu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Fostul preşedinte Ion Iliescu a ajuns marţi dimineaţă la Parchetul General, unde a fost citat pentru a i se comunica extinderea urmăririi penale pe numele său sub aspectul săvârşirii infracţiunii împotriva umanităţii şi pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

Procurori militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru intervalul 22 – 27 decembrie 1989,  sub aspectul săvârşirii infracţiunii de crime contra umanităţii faţă de fostul preşedinte, Ion Iliescu. 

Procurorii susţin că la data săvârşirii faptelor, Ion Iliescu era preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive.

Procurorii militari susţin că fostul preşedinte Ion Iliescu, în calitate de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în  calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist.

„Autoritatea lui Ion Iliescu, pentru toată perioada de după 22 decembrie 1989 orele 16:00, rezultă din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar. Printre aceste decizii se numără reactivarea general (r) Militaru Nicolae şi numirea acestuia în funcţia de ministru al apărării, schimbarea din funcţie a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcţie a generalului Guşe Ştefan şi numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepţional ce i-a judecat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu şi aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcţii de comandă a mai multor generali”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari.

Magistraţii susţin că deciziile luate de către fostul preşedinte Ion Iliescu în acea perioadă au avut un caracter diversionist, fiind vizate centrele urbane importante, decizii concretizate prin ordine militare voi fără o coordonare eficientă, presupunând deplasarea unităţilor militare pe timp de noapte în contextul psihozei teroriste generalizate indusă în mod fals prin canalele de comunicaţie militare dar şi civile.

„Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante”, se arată în rechizitoriul acestui dosar. La fel de important, procurorii arată şi că aceste ordine au fost date în contextul unei psihoze generalizate, fals întreţinute prin ştiri false. „Aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile”, susţin procurorii militari ce instrumentează acest dosar. 

Potrivit procurorilor, aceste acţiuni au avut consecinţe deosebit de grave, în special numeroasele pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu.

***

Iliescu a ajuns la parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9.10 şi a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.

Fostul şef al statului este acuzat de infracţiuni contra umanităţii în dosarul „Revoluţiei“, iar procurorii au extins urmărirea penală pe numele său şi pentru perioada 22-27 decembrie 1989.

Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a afirmat marţi dimineaţă la Parchetul General că fostul preşedinte al României se consideră nevinovat în dosarul în care este acuzat de infracţiuni contra umanităţii în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 şi că acesta a fost de bună credinţă. „Credeţi că cineva se gândea că peste 30 de ani o să răspundă pentru o chestiune care la ora aia i s-a părut onestă şi absolut corectă?”, le-a declarat jurnaliştilor apărătorul fostului preşedinte. „După cum aţi observat în dosarul cu Mineriada, scenariul e acelaşi. A fost anunţat de către procurorul general faptul că acel dosar va ajunge în instanţă, au fost stabilite nişte termene. Acelaşi lucru se întâmplă şi astăzi în dosarul Revoluţiei. Dosarul va ajunge în instanţă, asta v-o spun eu din perspectiva mea şi din experienţa pe care o am", a mai spus avocatul Adrian Georgescu.

Ion Iliescu a plecat de la Parchetul General după mai puţin de o oră. El a fost aşteptat la ieşire de câţiva contestatari, care i-au strigat: „criminalule" şi „să ajungi în puşcărie pentru tot ce-ai făcut”.

Preşedintele Klaus Iohannis a dat undă verde procurorilor

În 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul "Revoluţiei".

Fostul preşedinte Ion Iliescu a reacţionat faţă de decizia şefului statului, Klaus Iohannis, de a da aviz pentru urmărirea sa penală în dosarul Revoluţiei şi a spus că aceasta nu îl surprinde, dar nu vede care este cadrul legal în care se înscrie. El a afirmat că îl surprinde însă faptul că, "liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor" şi din acest motiv "au ajuns să dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu". 

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.

Conform Parchetului, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

Ion Iliescu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Ca iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în  calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), Iliescu Ion a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), au avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra  unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare“, susţin procurorii de la Parchetul General.