Judecătoria Sectorului 4 va decide miercuri dacă statul va răspunde civil pentru victimele de la Colectiv şi dacă uneşte dosarul cu cel al lui Piedone
0
Judecătoria Sectorului 4 va lua, miercuri, o decizie privind conexarea dosarului incendiului de la clubul Colectiv cu cel al fostului primar Cristian Popescu Piedone şi va anunţa dacă sesizează Curtea Constituţională cu o excepţie ridicată de juristul Ministerului de Interne. De asemenea, magistraţii vor anunţa dacă statul va fi introdus în proces pentru plata despăgubirilor.
UPDATE La termenul de luni, au fost citate 175 de părţi civile, victime şi urmaşi ai celor decedaţi în clubul Colectiv.
Un consillier al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a cerut instanţei sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) cu o excepţie vizând trei articole din Codul de procedură penală, în legătură cu conexarea dosarelor, în opinia sa încălcându-se dreptul la apărare al părţilor.
Cererea de sesizare a CCR a venit după ce procurorul de caz a solicitat, la termenul trecut, reunirea dosarului incendiului de la Colectiv cu cel în care a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, acuzat că a autorizat funcţionarea clubului fără toate avizele necesare.
Procurorul a solicitat, din nou, marţi, conexarea cauzelor şi trimiterea dosarului la Tribunalul Bucureşti pentru începerea judecăţii, după ce a arătat că CCR s-a mai pronunţat pe această chestiune, într-un alt dosar.
Nici avocaţii victimelor nu au fost de acord cu sesizarea Curţii Constituţionale, după ce au arătat că MAI s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor trimişi în judecată în dosarul Colectiv.
În acelaşi timp, apărătorii victimelor incendiului au cerut ca judecătorul să introducă statul în cauză, ca parte responsabilă civilmente, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii.
"Statul român nu şi-a luat măsuri preventive pentru a evita producerea unor asemenea evenimente tragice. Prin Constituţie, statul trebuie să-şi apere cetăţenii. Statul român a asigurat drepturile şi libertăţile trecute în Constituţie? Nu! Statul nu şi-a respectat propriile prevederi. Nu a urmărit aplicarea legii. Spitalele unde au murit o parte dintre răniţii de la Colectiv sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a fost prima instituţie contactată de medici şi spitale din afară ţării, care au oferit ajutor. Deşi ştia că nu sunt condiţii, ministerul a refuzat să trimită bolnavii în spitale din Europa”, a arătat unul dintre avocaţi.
După audierea tuturor părţilor, judecătorul Silviu Giurchiţă a rămas în pronunţare şi a anunţat că, miercuri, va decide dacă va sesiza Curtea Constituţională, dacă va introduce ca părţi responsabile civilmente Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii şi dacă reuneşte dosarul Colectiv cu dosarul lui Cristian Popescu Piedone.
Amânarea
Judecătoria Sectorului 4 a luat în discuţie, în 21 martie, cererea ca statul să fie parte în procesul Colectiv, pronunţarea asupra solicitării fiind amânată pentru 4 aprilie.
Mai mulţi avocaţi au solicitat atunci introducerea în cauză a statului român, cu intenţia de a fi tras la răspundere, având în vedere că Ministerul Sănătăţii nu ar fi luat toate măsurile pentru a salva victimele incendiului.
"Din punctul nostru de vedere, statul nu a respectat Constituţia, nu a respectat dreptul de a-şi proteja cetăţenii. Şi Ministerul Sănătăţii la fel. La Spitalul de Arşi nu funcţiona acea cameră de arşi, acel bloc operator”, au susţinut unii dintre avocaţi.
Alţii au spus că multe victime au decedat după ordinul ministrului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, care nu a lăsat răniţii să plece în alte spitale din străinătate.
"Am spus de la început că statul nu şi-a făcut datoria faţă de aceste victime”, a arătat un alt apărător.
Un avocat a cerut instanţei să emită o adresă către Parchet pentru a vedea dacă există dosare deschise pe numele oricărei persoane fizice sau juridice care a acordat ajutor după tragedia din Colectiv.
"Nu cunosc dacă există înregistrat un dosar penal în urma unei plângeri împotriva unui cadru medical”, a arătat apărătorul.
Rudele celor decedaţi şi răniţii din Colectiv au cerut ca în proces să fie introdusă şi firma care a organizat concertul din club, unul dintre avocaţi susţinând că solicitarea este admisibilă deoarece a fost un contract semnat în acest sens. Judecătorul a respins, însă, cererea.
"Judecata se desfăşoară numai cu privire la persoanele din rechizitoriu. Respinge introducerea în cauză a societăţii Digidream. Cu privire la introducerea în proces a statului român ca parte responsabilă civilmente, ne vom pronunţa la următorul termen de pe 4 aprilie, pentru a da posiblitatea avocaţilor de a depune concluzii scrise”, a anunţat judecătorul dosarului.
La termenul din 21 martie trebuia să se discute şi cererea de conexare a acestui dosar cu alte două procese în care sunt judecaţi fostul primar Cristian Popescu Piedone şi pompierii Antonina Radu şi George Matei.
Cererea nu a mai fost analizată de instanţă având în vedere că dosarul lui Cristian Popescu Piedone se află încă în procedura de cameră preliminară şi nu a început judecata pe fond.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut, în 7 februarie, la primul termen de judecată a dosarului "Colectiv" în care sunt acuzaţi patronii clubului, conexarea acestei cauze cu celelalte două dosare legate de incendiu.
Judecătoria Sectorului 4 a început, în 7 februarie, judecarea pe fond a dosarului "Colectiv" în care sunt acuzaţi de ucidere din culpă patronii clubului şi administratorii firmei care a pus artificiile în seara concertului din 30 octombrie 2015.
În dosarul "Colectiv” s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii.
Dosarul "Colectiv” a ajuns la Judecătoria Sectorului 4 în 28 aprilie 2016, când a intrat în procedură de cameră preliminară.
Procurorii Parchetului instanţei supreme i-au trimis în judecată pe George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, pe Daniela Ioana Niţă şi Mihai Cristian Niţă, administratorii firmei Golden Ideas Fireworks Artists care au instalat artificiile folosite în seară concertului din 30 octombrie 2015 şi pe pirotehnicianul Viorel Zaharia, care a fost prezent în club.
Aceştia sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în formă agravată şi neluarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă. În plus, Daniela Niţă este judecată şi pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.
De asemenea, SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL au fost trimise în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată.
Procurorii continuă cercetările, într-un dosar disjuns, faţă de artificierul Marian Moise, pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală. Marian Moise a fost trimis de firma Golden Ideas Fireworks Artists să pună artificiile în clubul Colectiv, la concertul trupei Goodbye to Gravity. Ancheta în cazul său a început mai târziu pentru că acesta a fost rănit în urma incendiului.
Dosarul fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost instrumentat de procurorii DNA, care în 5 mai 2016 l-au trimis în judecată pe fostul edil, alături de alţi trei funcţionari din primărie, sub acuzaţia de abuz în serviciu.
Cei patru sunt acuzaţi că au eliberat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare pentru clubul Colectiv, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la securitatea la incendiu.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în 5 mai 2016, iar în 14 octombrie instanţa a decis că procesul poate să înceapă şi că rechizitoriul a fost corect întocmit.
Un al treilea dosar deschis după incendiul din clubul Colectiv este cel în care sunt judecaţi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei.
În 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA i-au trimis în judecată pe Antonina Radu şi George Petrică Matei, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei, pentru că au făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsuri.
În această cauză s-au constituit părţi civile 248 de persoane, care au formulat pretenţii civile ce se ridică la 212.474.000 euro şi 51.240.315,8 lei.
În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.
Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.
Se încarcă comentariile...
