Mica hoţomănie, încurajată prin lege: secretizarea achiziţiilor publice de valoare limitată

Achiziţiile cu valoare mică nu vor mai fi transparente

Achiziţii publice de valoare mai mică vor fi ţinute departe de ochii publicului şi fără filtrul sistemului electronic. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege iniţiat de un grup de parlamentari UDMR, în frunte cu liderul Kelemen Hunor, şi de mai mulţi parlamentari PSD.

Lor li s-au adăugat şi parlamentari ALDE, dar şi trei parlamentari PNL: Ben-Oni Ardelean, Gavrilă Ghilea şi Corneliu Olar.

Concret, iniţiatorii propun eliminarea obligativităţii introducerii în sistemul electronic privind achiziţiile publice (SEAP) a achiziţiilor directe (respectiv cele mai mici de 13.519 lei pentru produse şi servicii şi mai mici de 441.730 lei în caazul lucrărilor), care nu necesită procedura completă a achiziţiilor publice, sub valoarea de 10.000 de lei.

Astfel, aceste achiziţii vor putea fi făcute doar pe baza unor documente justificative întocmite de autorităţi, şi nu vor mai putea fi accesibile publicului.
Proiect de lege privind achiziţiile publice mai prevede eliminarea criteriului celui mai scăzut preţ la stabilirea câştigătorului unei licitaţii.

În locul acestuia, UDMR şi PSD propun introducerea unui nou criteriu, cel al ”rentabilităţii”, iar criteriul celui mai bun raport calitate-preţ sau calitate-cost, prezent şi în actuala legislaţie, este folosit drept criteriu principal.

Legalizarea unei practici vechi

Experţii atrag atenţia că modificările riscă să afecteze transparenţa şi corectitudinea procedurilor de achiziţii publice.

Sorin Ioniţă, preşedintele Expert Forum, expert ȋn reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale şi consultant al Consiliului Europei, afirmă că multe instituţii publice nu publică nici în prezent achiziţiile, modificare legii nu ar face decât să legalizeze o practică veche.

”E un remediu prost la o problemă reală. Soluţia eliminării transparenţei nu este cea mai bună. Obligativitatea publicării pe SEAP a achiziţiilor publice nu se respectă nici acum. Oamenii ăştia acum nu fac decât să legalizeze o practică existentă. Sunt nenumărate proiecte, şi nu achiziţii mici. Sunt proiecte prin programul PNDL care nu apar pe SEAP sau nu au fost puse corect. Nenumărate primării pur şi simplu nu pun în SEAP, şi vorbim de achiziţii chiar şi de un milion de euro. Transparenţa ajută dacă e bine făcută şi dacă e reală. Pentru că, acum, SEAP nu este un mijloc pe care să te bazezi. Este vechi şi mai ales nu este monitorizat. Reglementatorii de achiziţii nu fac nimic”, a explicat, pentru ”Adevărul”, Sorin Ioniţă.  

SEAP, un ”dezastru”

Expertul atrage atenţia asupra hibelor sistemului electronic de achiziţii publice, care este foarte greu de folosit.

”Problema reală este că SEAP este un dezastru. Este o jale tehnică. Este foarte greu de folosit, nu este un instrument care interacţionează cu alte baze de date şi este greşit. E-government-ul românesc, din care face parte şi SEAP-ul, este mult mai rău decât ne putem imagina. Este foarte greu şi pentru utilizatorii direcţi. Este noaptea minţii să urci o licitaţie pe SEAP sau să depui o ofertă ca firmă. Poate lua zile întregi. Sunt consultanţi plătiţi care se ocupă numai cu urcatul documentelor în SEAP. În acest context, e bine că se discută despre SEAP, dar nu cred că ceea ce propun ei rezolvă ceva. În loc să vorbim despre problemele reale, ei se ocupă de fleacuri”, arată expertul.

Potrivit acestuia, ar trebui realizat un alt sistem, proiect de care să nu se ocupe însă ”firmele cu epoleţi” din IT.

”Soluţia ar fi un alt sistem bun, pe care noi îl putem gândi. Dar cine să îl facă? Eu sunt sceptic, pentru că tot ce reprezintă big IT în România este monopolizat de firmele cu epoleţi. Ar trebui, în primul râd, scoase aceste firme din această industrie, pentru a avea nişte sisteme funcţionale la un moment dat. Se ştie cine au avut marile contracte pe E- government... Deci, cum să ne aşteptăm să meargă SEAP-ul bine?”, a mai spus Sorin Ioniţă.

Banii publici şi politica

Politicienii folosesc poziţia publică pentru a strânge bani pentru folosul personal şi pentru partide, iar multe firme mari de construcţii, consultanţă sau publicitate sunt conectate politic sau au dosare penale, arată raportul ”Banii şi politica - legăturile dintre achiziţiile publice şi partidele politice” întocmit de Expert Forum.

În raportul EFOR se regăsesc informaţii despre firmele care au luat bani de la stat şi sumele respective, ”inclusiv nume sonore bine conectate politic că Tel Drum, UTI Group, Vega 93, Delta ACM 93, Romenergo, Spedition UMB, precum şi reţelele de interese din jurul acestora”.

Autorii raportului au analizat ”în ce măsură fondurile naţionale şi europene pentru infrastructură sunt politizate sau alocate într-un mod clientelar”, bazându-se pe informaţiile furnizate de zeci de mii de achiziţii şi decizii de alocare a fondurilor din programele operaţionale Regional, Transport şi Mediu, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum şi proiectele finanţate din bani româneşti prin Compania Naţională de Investiţii şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016.