Ministerul Public şi DNA avertizează: Proiectele de modificare a Codurilor Penale depăşesc limitele stabilite de Curtea Constituţională
0
Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie au reacţionat astăzi faţă de proiectul de modificare a codurilor penale, propus de ministrul Justiţiei, Florin Iordache. „Depăşeşte limitele stabilite” de Curtea Constituţională, arată Ministerul Public. DNA arată că prejudiciile din dosarele de abuz în serviciu, trimise în judecată în ultimii trei ani, se ridică la aproximativ 1 miliard de euro.
Update Direcţia Naţională Anticorupţie a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea - prin ordonanţă de urgenţă, a modificărilor Codului penal şi Codul de procedură penală - o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare şi în proces de judecare.
Această analiză a fost făcută în condiţiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiţiei, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal şi la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă şi o formă, alta decât cea iniţială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, „ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracţiunilor de corupţie”.
Ce a dezvăluit analiza DNA
Potrivit DNA, în plus, de aceste modificări vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar şi pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetaţi sau trimişi în judecată.
1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită; în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect.
„Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, arată DNA.
2. Orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei. Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.
„Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, arată DNA.
3. Pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecinţă scade termenul de prescripţie la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie.
„Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu”, arată DNA.
1 miliard de euro, prejudiciul în dosarele de abuz
Potrivit sursei citate, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.
„În faţa acestei realităţi, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanţă, cât si în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate şi de probitatea a acestora în soluţionarea unor drepturi şi interese ale persoanelor fizice sau juridice”, arată DNA.
Reacţia Ministerului Public
„Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedură penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, deşi în preambulul notei de fundamantare se invocă existenţa deciziilor Curţii Constituţionale nr. 603/2015 şi nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanţă.
Astfel, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 603/2015 se constată că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituţională. Însă prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se înlătură din norma de incriminare şi variantele alternative „pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură”.
„Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanţă de urgenţă este una substanţială, ce ţine de însăşi esenţa infracţiunii de conflict de interese şi scoate în afara legii conduita imorală, imparţială a funcţionarului, fiind afectate relaţiile de serviciu şi crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu”, arată Ministerul Public.
Potrivit sursei citate, sintagma introdusă în text, aceea de „foloase materiale necuvenite”, ţine de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracţiuni de corupţie, de abuz în serviciu).
„În consecinţă, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se şi denaturează intenţia iniţială a legiuitorului, aceea de a sancţiona conduita imorală a funcţionarului”, arată sursa citată.
Despre abuzul în serviciu
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, pentru identitate de raţiune, modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă este de substanţă şi nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Astfel, textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.
„O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) şi respectiv un folos (obţinut de către funcţionar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale”, mai arată Ministerul Public.
Dezincriminarea neglijenţei, criticată
La fel de criticabilă şi fără nicio legătură cu vreo decizie a Curţii Constituţionale este şi dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, arată procurorii.
„Raţiunea incriminării acestei infracţiuni este similitudinea cu infracţiunea de abuz în serviciu, singura diferenţă fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, şi nu intenţia inculpatului. Dezincriminarea acestei infracţiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcţionarului, care nu acţionează cu intenţie, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilităţi, oricărei diligenţe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală”, mai arată Ministerul Public.
Abuz în serviciu: prejudicii de aproape 200 de milioane de euro
Această conduită ar avea consecinţe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor.Pentru a exemplifica cele expuse anterior, Ministerului Public a prezentat situaţia infracţiunilor la care s-a referit, pentru intervalul 2014 – 2016:
1) Abuz în serviciu: 1960 persoane trimise în judecată, prejudicii de 3.987.930.404 lei/196.002.878 euro;
2) Neglijenţa în serviciu: 202 persoane trimise în judecată, prejudicii de 5.381.726 lei/1.000.000 euro;
3) Conflicte de interese: 215 persoane trimise în judecată.
Cine sunt cei acuzaţi de conflict de interese
Totodată, numai pentru anul 2016, au fost prezentaţi cine sunt persoanele trimise în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari şi 5 directori, reţinându-se, în esenţă:
- 2 parlamentari/deputaţi şi-au angajat rudele (fiul şi nora) la biroul parlamentar;
- 12 primari de oraş/comună au achiziţionat bunuri de la societăţi comerciale al căror asociat unic şi administrator erau rude şi afini de gradul I;
- 5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere păşună comunală cu societăţi administrate de soţ sau rude de gradul I (tată/fiu);
- 7 consilieri judeţeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociaţii/societăţi comerciale administrative de soţ, rude şi afini de gradul I;
- 7 conducători de instituţii publice (directori şi primari) şi-au angajat rudele şi afinii de gradul I;
- 6 conducători de instituţii publice (directori) au achiziţionat bunuri de la societăţi al căror asociat şi administrator erau rude de gradul I.
Ce spunea LIviu Dragnea
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara astăzi că că modificările aduse codurilor penale prin proiectul de ordonanţă de urgenţă sunt urmarea deciziilor Curţii Constituţionale şi nu crede că această instituţie a emis decizii pentru el.
Întrebat dacă mizează pe un viitor proiect de graţiere, Dragnea a arătat :”Ce graţiere să mă ajute? Eu nu am auzit de la Guvern că vrea să dezincrimineze abuzul în serviciu, pe de-o parte. Pe de altă parte, ştiu că avem o Curte Constituţională, din câte mai ştiu eu, cel puţin azi dimineaţă era în vigoare, care a adoptat o decizie. Dacă trebuie să ieşim în stradă pentru a nu pune în acord deciziile Curţii Constitutionale cu legislaţia, este şi asta o opţiune. Sau poate Curtea Constituţională a emis această decizie pentru mine?”.
De asemenea, întrebat dacă i-a spus ministrului Justiţiei sau s-a consultat cu acesta pentru a propune pagube materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, Dragnea a spus că nu îl ajută pe el acest plafon, în dosarul pe care îl are în judecată.
Se încarcă comentariile...
