Ofiţerii DIPI care au colaborat cu DNA au fost filaţi la ordinul lui Tobă. Ce ascund documentele clasificate „strict secret“ în cazul Oprea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petre Tobă FOTO Adevărul
Petre Tobă FOTO Adevărul

Mai mulţi ofiţeri ai serviciului secret al Internelor, celebrul „Doi şi-un sfert“, au fost filaţi de colegii lor, fiind bănuiţi că au colaborat cu DNA. Întreaga operaţiune de filaj a fost realizată la ordinul fostului şef al DIPI, Gheorghe Nicolae, şi avizată de fostul ministru de Interne, Petre Tobă.

Chestorul principal de poliţie Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), în perioada august 2014 – februarie 2016 a întocmit pe 13 ianuarie  2016, raportul numărul „001056607”  prin care a propus ca mai mulţi ofiţeri din subordine să fie monitorizaţi. Actul a fost înaintat ministrului de Interne Petre Tobă. Era vorba de operaţiuni de filaj în cazul unor ofiţeri DIPI care au făcut parte din Comisia de control a fondurilor operative. Aceştia au descoperit că banii serviciului „Doi şi-un sfert” destinaţi informatorilor şi operaţiunilor de filaj erau deturnaţi către protocol sau diverse achiziţii inutile, cum ar fi un autoturism Audi A6, canapele, televizor şi jacuzzi pentru biroul ministrului de Interne, Gabriel Oprea.

În luna ianuarie 2016, Gheorghe Nicolae avusese mai multe discuţii în contradictoriu cu aceşti ofiţeri. Şeful DIPI a făcut presiuni asupra subordonaţilor pentru a muşamaliza informaţiile din raportul de control. Chestorul principal şi-a dat seama că exista posibilitatea să fi fost interceptat de subordonaţii săi. Din acest motiv, a luat decizia să folosească resursele umane şi tehnica DIPI pentru urmărirea acestora şi pentru a împiedica o posibilă anchetă penală. Gheorghe Nicolae a ieşit la raport la ministrul de Interne, Petre Tobă, care a aprobat măsurile de urmărire a ofiţerilor. Imediat după aprobare, raportul a fost clasificat ca secret de stat.

INTERCEPTAT DE OFIŢERII DIPI

Gheorghe Nicolae a simţit târziu pericolul. Cu câteva zile înainte, pe 9 ianuarie 2016, trei ofiţeri din cadrul serviciului secret al Internelor au denunţat la DNA neregulile de la DIPI şi au primit statutul de martori ameninţaţi şi au fost folosiţi ca şi colaboratori sub acoperire. Ei au primit şi nume de cod: „Claudiu Ionescu“, „Ionel Mihalcea“ şi „Victor Manea“. Era vorba de ofiţeri care lucrau în sectoarele „Control“ şi „Autoprotecţie“ din cadrul DIPI. Cei trei chiar l-au interceptat pe şeful lor atunci când cerea muşamalizarea controlului.

„Doar bunuri s-au mai cumpărat pentru minister, doar nu-i prima dată. Sunt tot banii ministerului până la urmă“, spunea Gheorghe Nicolae. Atunci când au fost audiaţi la DNA, ofiţerii de la „Doi şi-un sfert” au declarat procurorilor că din experinţa lor şi-au dat seama că au fost montorizaţi de colegii lor. Ei au bănuit că monitorizarea s-ar fi făcut în baza unui mandat pe siguranţă naţională.  

„Procesul-verbal din 15 februarie 2016, privind raportul numărul 001056607/13 ianuarie 2016” este unul din cele opt documente clasificate „secret de serviciu”, „secret” şi „strict secret” pe care DIPI şi MAI nu au vrut să le declasifice la solicitarea DNA. Detaliile apar în documentele aflate pe rolul Secţiei de procurori din cadrul CSM care analizează cazul procuroarei Florentina Mirică (DNA). Procuroarea este cercetată disciplinar pentru că ar fi inserat date clasificate „secret de stat” în rechizitoriul din dosarul „Limuzina”. Este vorba de dosarul în care au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu fostul vicepremier Gabriel Oprea,  Gheorghe Nicolae şi mai mulţi ofiţeri superiori din DIPI.

CÂND SE POT DECLASIFICA ACTELE

În acest caz, procuroarea Florentina Mirică a extins ancheta şi pentru infracţiunea de „răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei”. Motivul: o lege specială explică care sunt limitele „secretelor de stat”.  Potrivit articolului 24, din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, „Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime”. Potrivit acestei prevederi, monitorizarea ofiţerilor DIPI care făceau parte din echipa de control este o încălcare a legii. De fapt se urmărea muşamalizarea anchetei şi evitarea răspunderii penale.

Procurorii DNA au mai folosit astfel de materiale clasificate în rechizitorii în cel puţin două cauze care au fost soluţionate definitiv de judecători: este vorba de cazul fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu- „Case pentru generali” şi în cel al fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi – „2 Mai”.

Plângerea la Inspecţia Judiciară din CSM împotriva Florentinei Mirică a fost făcută în primăvara acestui an de fostul ministru de Interne, Petre Tobă şi de fostul şef al DIPI, comisarul-şef Rareş Văduva. După ce au analizat plângerile lui Văduva şi Tobă, Inspecţia Judiciară a sesizat CSM pentru cercetare disciplinară. Cei doi nu aveau nicio calitate  în dosarul „Limuzina”, Tobă ocupa fotoliul de ministru al lui Oprea, iar Văduva fusese numit în locul lui Nicolae.  Totul a  început atunci când procuroarea a cerut la MAI şi la DIPI declasificarea rapoartelor de decontare, dar cererea a fost respinsă.

INSTANŢA URMEAZĂ SĂ CEARĂ DECLASIFICAREA

Atunci când l-a trimis în judecată pe Oprea, pe 11 mai 2016, toate aceste rapoarte şi actele justificative, dar şi alte documente ale DIPI au fost ataşate într-un volum special de „documente clasificate”, la care are acces doar magistratul care soluţionează dosarul. Mirică a  cerut instanţei de judecată să iniţieze procedura de declasificare a înscrisurilor esenţiale. Ea a arătat că a păstrat aceste documente în dosar pentru ca inculpaţilor să le fie garantat „dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie”.

La sfârşitul lunii august- începutul lunii septembrie, Mirică a pus sub acuzare 24 de ofiţeri DIPI, printre care şi pe Rareş Văduva, dar şi pe Petre Tobă. Una dintre acuzaţii este de favorizarea  făptuitorului, după ce au refuzat declanşarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reţinute ca mijloace de probă în dosarul „Limuzina”.

Achiziţia limuzinei lui Oprea, „secret de stat“

Membrii CSM urmează să decidă dacă Mirică este sau nu vinovată că a inserat în rechizitoriu detalii din rapoartele clasificate. Procurorul se apără şi spune că nu este vorba de nicio abatere, deoarece sub pretextul clasificării ca „secret de stat” erau ascunse deturnări de fonduri. Este vorba de informaţii a căror divulgare nu ar afectat siguranţa naţională. De altfel, detalii despre aceste „secrete” au ieşit la iveală şi în urma monitorizărilor ambientale şi telefonice, dar şi a declaraţiilor date de denunţători, martori şi inculpaţi. Inclusiv achiziţia unui Audi A 6, pentru ministrul Gabriel Oprea, din fondurile informative a fost clasificată. 

Este vorba de o notă-raport 01303104/13 iulie 2015, semnată de chestorul principal Gheorghe Nicolae,  privind aprobarea achiziţionării de către DIPI a unui autoturism din fonduri operative, clasificat „secret” prin care se solicita aprobarea suplimentară a fondurilor operative cu suma de 410.000 de lei. În acte, maşina era destinată Diviziunii Protecţie Personal, dar în realitate a fost folosită de Gabriel Oprea.

Ancheta a dezvăluit că un astfel de autoturism nu ar fi putut fi folosit în misiuni de supraveghere, filaj, deoarece era din clasa premium, şi a avut, la cererea cumpărătorului,  geamuri fumurii şi stroboscoape. Aşa că ar fi atras imediat atenţia celui filat. Apoi, Oprea a folosit maşina la multe evenimente oficiale, fiind mediatizat, autoturismul fiind deconspirat. Trebuie spus că atunci când DIPI a achiziţionat armament pentru DPP a folosit o procedură neclasificată.

Florentină Mirică este de aproape şase ani la DNA. De-a lungul timpului, ea a realizat mai multe dosare mediatizate: judecătorul Stan Mustaţă, afaceristul Dinel Staicu - „Şpagă pentru achitare”, fostul boxer Rudel Obreja „Şpagă la Curtea Supremă”, afaceristul Cătălin Chelu –„Mită la MAI”, judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu – „Reţeaua judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti”, Veronica Cârstoiu- „Regina şpăgii din justiţie”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite