Povestea proxenetului care angaja prostituatele cu carte de muncă. „Junioare din astea nemăritate“, că „la alea măritate vine bărba-su“

O anchetă a procurorilor DIICOT dezvăluie că patronii unui club de noapte din Sfântu Gheorghe şi-au transformat afacerea într-un bordel. Anchetatorii spun că amatorii de sex plătit trebuiau să plătească preţul unei şampanii de 200 de lei şi al unei camere, cu 100 de lei, înainte de a negocia cu dansatoarele de striptease cât costă o partidă de amor.

Patru persoane au fost reţinute săptămâna trecută de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Covasna  Covasna, fiind acuzate că au recrutat şi obligat mai multe fete cu vârste sub 18 ani să se prostitueze într-un club de noapte din municipiul Sfântu Gheorghe, unul dintre suspecţi întocmind contracte de muncă pentru toate angajatele localului ca „îngrijitor spaţii hoteliere”, deşi acestea nu erau remunerate, vrând astfel să creeze o aparenţă de legalitate a activităţilor desfăşurate.

În perioada 2005 - mai 2016, suspecţii au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca scop recrutarea şi determinarea mai multor fete cu vârste sub 18 ani să practice prostituţia în clubul de noapte „Calipso” din Sfântu Gheorghe, pentru obţinerea de foloase materiale. Cei doi s-ar fi ocupat de recrutarea minorelor, furnizarea de clienţi pentru întreţinerea relaţiilor sexuale, dar şi de supravegherea activităţii acestora.

Care era preţul

În esenţă, fetele angajate la club erau dansatoare de striptease, care la finalul reprezentaţiei acceptau să facă sex plătit cu clienţii clubului, într-una din camereel localului sau într-o pensiune aflată în apropiere. O altă persoană cercetată de procurorii DIICOT, Loredana Tilici (fostă angajată a clubului „Calipso”)  se ocupa de recrutarea tinerelor care să lucreze în club, de supraveghea acestora pentru a se asigura că atrag clienţii, dar şi de instruirea fetelor cu privire la tarifele pe care trebuia să le practice şi modul în care trebuia să procedeze în cazul în care aveau clienţi care doreau să întreţină relaţii sexuale. Tot ea încasa banii ”care reprezentau contravaloarea camerei folosite pentru relaţii sexuale şi a băuturilor alcoolice consumate de către clienţi”, precizează anchetatorii.

Preţul şampaniei: 200 de lei

Fetele audiate de procurorii DIICOT au explicat care era preţul pentru o partidă de sex plătit. Era vorba de plata unei şampanii de 200 de lei, şi a unei camera, care costa între 70 şi 100 de lei. Aceşti bani ajungeau la proxeneţi. Mai multe dansatoare aveau un salariu fix, de 300 de lei/lună, crescut ulterior până la salriul mediu pe economie. Unele fete, cu vechime, şi-au negociat inclusiv un procent din băutura consumată de clienţi.
În luna aprilie 2010, procurorii DIICOT spun că grupului infracţional organizat i s-a alăturat şi C.A.P., care se ocupa atât de recrutarea şi determinarea mai multor fete să practice prostituţia, cât şi de crearea unei aparenţe de legalitate a activităţilor desfăşurate în clubul de noapte, întocmind în acest sens contracte de muncă pentru toate angajatele clubului ca „îngrijitor spaţii hoteliere”, deşi acestea nu erau remunerate, implicându-se activ în administrarea acestuia pentru bunul mers al activităţii, mai arată DIICOT.

C.A.P. ţinea legătura cu contabila clubului, dar şi cu diverşi clienţi care o contactau când doreau să viziteze clubul. Mai  mult, potrivit interceptprilor, era preocupată de găsirea unei contabile care „să se priceapă să facă şi de ăstea de personal! Încadrări! Şmecherii!” şi manifesta interes pentru găsirea unor alte fete care să activeze la club, „junioare din astea nemăritate”, „la alea măritate vine bărba-su”.

Anchetatorii au explicat care era condiţia esenţială, pusă de patroni la angajare: „aceasta să accepte să întreţină relaţii sexuale cu oricine în cadrul clubului”. De frica poliţiei, una din reguli era ca fetele să nu accepte clineţii să le filmeze în camera, iar dacă erau problem, să spună că sunt angajate ca „picoliţe”.

„Unele erau mai discrete, iar altele nu”

Sumele de bani primite pentru prestaţiile sexuale le reveneau fetelor în totalitate, iar acestea primea sume cuprinse între 300 şi 400 de lei/ oră. „Toate fetele făceau acest lucru, chiar dacă unele erau mai discrete, iar altele nu, dar în mod cert totul se întâmpla cu ştirea patronilor”, a povestit una dintre tinere.

Atunci când patronii s-au lăcomit la bani, ei ar fi acceptat şi angajarea unor fete minore. Cea mai tânără prostituată avea 15 ani. Una dintre fete a povestit că tariful său şi l-a negocioat separate de al proxeneţilor. Astfel ea a avut în jur de 70 clienţi de la care a încasat în medie 100 euro, bani care i-au revenit în totalitate.

Una din fete a povestit că era frecvent lovităde proxeneţi dar şi de clienţi. „Actee de violenţă au fost de natură a înfrânge voinţa persoanei vătămate, de a o aduce într-o poziţie de inferioritate şi obedienţă, aceasta acceptând mai uşor abuzurile la care era supusă în cadrul clubului şi practicarea relaţiilor sexuale contra cost”

Fetiţa, transformată în dansatoare-prostituată

Procurorii DIICOT i-au pus pe proxeneţi sub acuzaţie pentru mai multe infarcţiuni, printer care şi trafic de minori. „Scopul exploatării victimei minore a fost atins efectiv, întrucât minora a îndeplinit activităţi ca animatoare, purtând îmbrăcăminte provocatoare, într-un local de noapte, pe timp de noapte, contrar dispoziţiilor imperative ale H.G. nr. 600/2007, care prin art. 12 interzice tinerilor să presteze munci de noapte, tineri fiind, conform art. 3, orice persoană de cel mult 18 ani, ale Legii nr. 203/2000 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor, care stabilesc că tinerii sub 18 ani nu pot presta activităţi inclusive în baruri, la spectacole de orice natură, chiar nu sunt pornografice în sensul strict al noţiunii”, arată DIICOT.

„În acest mod, este creată o stare de pericol concretă pentru relaţiile sociale referitoare la dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă a minorului, la asigurarea libertăţii şi dreptului acestuia de a alege şi a presta o activitate corespunzătoare intereselor şi nevoilor devenirii sale, scopul exploatării victimelor minore fiind atins în concret”, mai arată anchetatorii.

Procurorii DIICOT spun că fapte de natura celor imputate celor acuzaţi înm acet dosar, „în special atunci când este vorba de exploatare sexuală (şi în special când sunt implicate persoane minore), de o pluralitate de victime, sau de comiterea faptelor prin acţiunea unui grup infracţional, generează în comunitatea din care fac parte inculpaţii o stare de indignare, temere şi de nesiguranţă, pentru combaterea căreia se impune o reacţie fermă a organelor statului, inclusiv sub aspectul alegerii măsurii preventive”.