Protestele din România, prin ochii unui jurnalist The Times. Pentru ce ar trebui, de fapt, să iasă în stradă românii? „SRI nu poate scăpa de trecut“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un jurnalist al ziarul britanic „The Times“ face o analiză a luptei anticorupţie din ţara noastră şi îi îndeamnă pe români să protesteze faţă de serviciile secrete şi nu faţă de politicienii corupţi.

Ediţia electronică a ziarului britanic „The Times“ a publicat săptămâna aceasta un editorial care are ca temă legalitatea acţiunilor desfăşurate de serviciile secrete româneşti. Titlul este unul fără echivoc: „Romania is becoming the EU’s outlaw state“, în traducere liberă „România devine un stat UE al fărădelegilor“.  

Pornind de la protestele care se defăşoară în aceste zile în marile oraşe ale României, autorul articolului, ziaristul Roger Boyes, îşi îndreaptă atenţia către fosta Securitate: „Oamenii strigă «Afară cu hoţii!», iar asta duce, în mod inevitabil, cu gândul la Securitatea lui Ceauşescu. Nu pentru că aceştia reprezintă puterea de modă veche, ci pentru că piesa de teatru a străzii este jucată într-o periaodă în care conducătorii României par să copieze unele dintre tehnicile temutei Securităţi, serviciul secret atoateştiutor“.

Pentru ce ar trebui să protesteze românii?

Autorul face o scurtă istorie a transformării ofiţerilor de Securitate în slujbaşi ai Serviciului Român de Informaţii („15.000 de ofiţeri cu o reţea de 500.000 de informatori“). SRI - spune ziaristul - este departe de sălbăticia cu care acţiona Securitatea, însă nu poate scăpa de trecut. „Şi-a construit o uriaşă bază de date cu informaţii de la diverse agenţii guvernamentale. Scopul său este secret, mecanismele sale de control sunt neclare. Accesul SRI în viaţa de zi cu zi a fost adâncit şi îmbunătăţit prin cooperarea cu puternica agenţie anticorupţie. Împreună ascultă telefoane şi arestează preventiv, ţinând în acest fel suspecţii de rang înalt în detenţie pentru a-i opri să mai comită presupuse infracţiuni“.

Ziaristul britanic spune că măsurile anticorupţie din România au fost luate pentru a mulţumi Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. El mai afirmă că protestele din Bucureşti şi din marile oraşe vin ca urmare a încercării Guvernului Grindeanu de a elibera aşa-numiţii corupţi „low-level“, dintre care - mai spune autorul - unii par a fi membri ai Partidului Social Democrat.

În această fază, ziaristul opinează că furia românilor ar trebui îndreptată în altă direcţie: „Mânia ar trebui să vizeze serviciile secrete care au folosit chestiunea corupţiei pentru a-şi regla conturile cu inamicii, care au erodat drepturile fundamentale şi care au instituţionalizat o legătură sinistră între sistemul judiciar, serviciile secrete şi departamentele anticorupţie“.

Cazul Adamescu

Articolul continuă într-o notă specifică politicienilor români aflaţi sub urmărire penală: „Instanţele au fost politizate. Suspecţii de corupţie sunt arătaţi la televizor. Se urmăreşte generarea unui număr impresionant de arestări, în vreme ce axele puterii trebuie ţinute departe de ochii publicului“. 

Ziaristul face referire şi la cazul Dan Adamescu, introducând o serie de date false în analiza sa. „Rezultatul nu este curăţarea sistemului, ci o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Iată cazul lui Dan Adamescu, un român bogat care a emigrat în Germania. El s-a întors în România după căderea lui Ceauşescu şi a investit în piaţa de asigurări, în imobiliare şi în ziarul independent «România liberă». Ziarul era detestat de serviciile secrete. Reporterii acestei publicaţii au adunat sute de dosare ale Securităţii aruncate din greşeală într-un râu (n.r. - asta s-a întâmplat în 1991). România Liberă mai era detestat şi de fostul premier social-democrat, Victor Ponta. Acesta credea că Adamescu este un susţinător al inamicilor săi politici. Adamescu a fost acuzat de mituirea unui judecător în cazul unei insolvenţe. Ponta a făcut publice detalii din investigaţie înaintea procesului şi, pe baza unor dovezi fragile, omul de afaceri a fost condamnat la patru ani de închisoare. A fost ţinut într-o celulă în care mai erau opt deţinuţi, cu excremente pe podea şi cu o curte interioară care era de fapt o altă celulă, dar cu o fereastră prin care se putea vedea cerul. A murit acum două săptămâni de septicemie (n.r. - Dan Adamescu a murit într-un spital privat în care era internat de câteva luni). 

Autorul cade din nou în capcană atunci când se referă la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus României. El consideră că mecanismul nu ar trebui ridicat, dar uită să menţioneze că tocmai cei pe care îi consideră victime susţin ridicarea MCV-ului. Finalul este unul care pune eşecul proiectului Uniunii Europene în seama ţărilor vulnerabile precum România. „Prea adesea, solidaritatea europeană se bazează pe întoarcerea privirii de la probleme. România şi Bulgaria rămân vulnerabile. Grecia, care n-ar fi trebuit inclusă în zona euro, ar putea avea nevoie în curând de un al patrulea plan de salvare. Vladimir Putin se uită cu bucurie la toate acestea. Vrem binele României, dar România nu şi-a onorat angajamentele pentru a pune în aplicare statul de drept. Este şi aceasta o parte a tragediei bunelor intenţii de a lărgi Uniunea Europeană: nu a fost niciodată îndeajuns pentru a transforma societăţi. Acum, Marea Britanie părăseşte UE, dar ar trebui să vă întrebaţi dacă n-ar fi trebuit să fie România cea care pleacă.

Cine este autorul

image

Roger Boyes (64 de ani) este un jurnalist britanic cu o experienţă în mass-media de peste 40 de ani. Absolvent de studii militare la M.A. University of London, Boyes şi-a început cariera de jurnalist în 1967, ca reporter-corespondent  al agenţiei Reuters la Moscova. Până la căderea comunismului în Europa de Est a mai fost corespondent din Bonn (Germania Federală), Varşovia (Polonia) şi Roma (Italia). Din 1999 este corespondentul de la Berlin al ziarului „The Times“.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite