REPORTAJ Cum recunoşti un spaţiu public? Intrarea e mascată de fumători

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fumătorii sunt obligaţi să fumeze în locuri special amenajate FOTO David Muntean
Fumătorii sunt obligaţi să fumeze în locuri special amenajate FOTO David Muntean

Nu se mai fumează în spaţiile publice închise din România, cu doar două excepţii: închisorile şi locurile special amenajate din zonele de tranzit ale aeroporturilor. Joi, încă de la primele ore, fumătorii îşi savurau cafeaua de dimineaţă la uşile localurilor sau instituţiilor unde lucrează.

Piaţa Victoriei, joi dimineaţă – prima zi în care în localurile din România nu se mai fumează. Încă de la primele ore ale dimineţii în buricul Capitalei, cafenelele au afişat anunţuri cu „Fumatul interzis“. Deşi joi dimineaţă erau doar 6 grade Celsius, zecile de bucureşteni care s-au oprit în centru să bea o cafea au preferat să stea zgribuliţi pe terase pentru a putea savura şi o ţigară.
Fast-food-urile s-au adaptat mai uşor noilor reguli privind fumatul. „Pe noi nu ne influenţează cu nimic, pentru că şi înainte fumatul în local era interzis. Cine vroia să fumeze mergea afară şi înainte. Aşa că clienţii noştri obişnuiţi nu au de ce să sufere“, a declarat şeful de tură al unui fast-food din Piaţa Victoriei.

Instituţiile s-au conformat şi ele noilor reguli. La intrare în sediile firmelor au apărut coşuri de gunoi cu scrumiere. „Nu prea ne convine să ieşim afară să fumăm pentru că pierdem mult timp, dar n-avem ce face... Nici pentru şefii noştri nu e bine, că nu le convine să ne vadă ieşind toată ziua afară. Viciul e viciu...“, spune un tânăr, angajat la filiala unei bănci.
Dacă unii au marcat explicit locurile pentru fumat cu plăcuţe de atenţionare, alţii au fost mai „subtili“, punând doar scrimiere şi eventual o băncuţă sau 2-3 scaune în faţa instituţiilor.
Mult mai comod a fost pentru angajaţii instituţiilor care au balcoane. Acestea au fost transformate în locuri pentru fumat, iar salariaţii nu mai pierd timp preţios ieşind afară din clădire.

Până şi supermarketurile au amenajat locuri pentru fumat. Cei drept, rudimentare. Lângă uşile magazinelor au fost puse coşuri cu scrumiere, unde angajaţii îşi pot exersa viciul.
Pentru că joi a fost abia prima zi în care fumatul în locurile publice este interzis, unele localuri sau restaurante nu au apucat să aplice şi celelate reguli prevăzute în legea antifumat. „De abia de acum încolo o să introducem în regulamentul intern prevederile legii şi o să punem angajaţii să semneze pentru luare la cunoştinţă. De aplicarea legii mă trec pe mine responsabil“, a spus administratorul unui mic bistrou.

Sezonul teraselor, deschis la 15 martie

În Centrul Vechi al Capitalei, patronii cafenelelor şi restaurantelor aşteaptă cu nerăbdare obţinerea autorizaţiilor de funcţionare a teraselor. Deşi, teoretic, terasele au fost deschise la 15 martie, puţine localuri au obţinut aprobare.
Dintre cele 63 de cereri de autorizare a amplasării teraselor sezoniere pentru zona Centrului Istoric şi alte zone protejate, 40 de dosare sunt încă în analiză, 15 sunt finalizate, iar pentru opt s-au emis avizele de amplasare.

În aşteptarea hărtiilor, angajaţii localurilor fac ultimele pregătiri. Mobilierul a fost scos afară şi curăţat, au fost amplasate scrumiere şi plăcuţe cu „Fumatul interzis“. În faţa altor restaurante au apărut şi încălzitoare, astfel încât clienţii-fumători să nu tremure de frig. „Aşteptăm să deschidem terasa, acolo se va fuma. Probleme vor fi la toamnă când se va răci. Atunci vom amenaja un spaţiu de fumat, poate cu ajutorul producătorilor de ţigări. Oricum, e mai bine aşa. Este un pas spre normalitate. Eu am lucrat foarte multă vreme în Vest, unde aceste norme se aplică de mai multă vreme. E mai civilizat aşa“, a declarat administratorul unui local din Centrul Vechi.

Legea interzice fumatul în spaţiile publice închise, cum ar fi la locul de muncă, în instituţiile publice, în lift sau pe holul blocului. Fumătorii nu îşi vor putea aprinde ţigări nici în restaurante, baruri, mall-uri sau teatre. Legea se aplică şi în cazul instituţiilor de învăţământ, spitale, gări, aeroporturi sau locuri de joacă pentru copii.

Ce pierde statul din interzicerea fumatului

Interzicerea fumatului în spaţiile publice ar putea cântări greu atât în cifra de afaceri a fabricilor de ţigarete din România, cât şi în bugetul statului.

Statisticile spun că fabricile de ţigări aduc 2% din PIB-ul României. Cele mai mari companii din lume şi-au stablit filiale în România pentru a produce tutun ieftin pentru pieţele din vest.
În cifre, exporturile de ţigări au însemnat peste 560 de milioane de euro doar în primele zece luni ale anului trecut, ceea ce plasează industria tutunului printre cei mai mari exportatori din România. Accizele şi TVA-ul aplicate ţigărilor aduc anual statului circa  statului 2 miliarde de euro. În plus, industria tutunului a creat şi peste 3.000 de locuri de muncă. Alţi bani vin la buget vin din impozitele pe salariu, angajaţii din industria tutunului având salarii cu mult peste media naţională.

Problema fumatului este una cu două tăişuri: pe de o parte, industria tutunului aduce cei mai mulţi bani la buget, după industria petrolieră, iar pe de altă parte, statul aruncă anual sute de milioane de euro pe tratarea bolilor cauzate de fumat. Fumătorii îngroaşă rândurile celor cu probleme respiratorii şi cardiovasculare. Un studiu din 2012 arată că în acel an tratarea bolilor cauzate de fumat a costat România 270 de milioane de euro, adică aproape 6% din totalul cheltuielilor pentru sănătate.

Cum e mai bine să te laşi de fumat

Legea antifumat produce deja efecte. Mulţi fumători înrăiţi se declară gata să renunţe la acest viciu. Numai că de la vorbe la fapte e o cale lungă şi numai cei cu voinţă puternică vor reuşi. De aceea, specialiştii vin în ajutorul acestora şi precizează că cel mai uşor mod de a scăpa de ţigări este renunţarea bruscă.

Potrivit unui studiu realizat de „Annals of Internal Medicine“, la care au participat 700 de persoane, cei care aleg să se lase treptat de fumat nu sunt la fel de motivaţi ca cei care renunţă deodată. De altfel, 25% din cei care au ales să renunţe brusc la acest viciu au avut şanse mai mari să stea departe de ţigări timp de cel puţin o jumătate de an.

Conform rezultatelor obţinute, după patru săptămâni de studiu, 39,2% dintre cei care au ales metoda treptată au devenit nefumători, prin comparaţie cu 49% din rândul acelora care au optat pentru metoda bruscă. După şase luni însă, 15.5% dintre participanţii ce aparţin de primul grup continuau să fie nefumători, faţă de 22% dintre cei care fac parte din al doilea grup.

De asemenea, rezultatele studiului arată că eşecul este comun în rândul ambelor grupuri. Concret, una din patru persoane care încearcă să se lase de fumat cu ajutorul tratamentelor medicamentoase, recidivează după şase luni. Astfel, o trăsătură comună a celor care reuşesc să se lase de acest viciu este că au mai încercat anterior şi au eşuat.

„Succesul personal ţine de autocontrol”

Chiar dacă diferenţele nu sunt atât de mari între cele două grupuri, cercetării consideră că aceste date statistice sunt dovada clară a faptului că lăsatul de fumat prin metoda bruscă este cel mai eficient.

„Adevărul este că programele care asistă persoanele pentru a se lasă treptat de fumat au rate de succes destul de mici, dar asta nu înseamnă că cei care adoptă aceste metode trebuie descurajaţi. Succesul personal ţine de autocontrol, iar dacă o persoană eşuează de mai multe ori, nu trebuie să se lase bătută, ci să continue să încerce“, a declarat purtătorul de cuvânt al American Cancer Society.

De asemenea, acesta a mai adăugat că fiecare persoană care vrea să renunţe la fumat poate învăţa din propriile greşeli şi să se pregătească mult mai bine pentru momentele de slăbiciune pe care le poate anticipa cu această experienţă.

Foştii fumători sar în ajutorul celor care vor să să renunţe la acest viciu şi îi sfătuiesc să nu numere zilele care au trecut de la ultima ţigară fumată pentru că acest lucru ar putea crea tentaţia de a mai aprinde una.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite