România a ajuns la CEDO în cazul privind închisorile secrete ale CIA de pe teritoriul ţării noastre

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a rămas în pronunţare în procesul privind închisorile CIA de pe teritoriul României. Teroristul Rahim Muhammad Al Nashiri, cel care a făcut plângerea, a fost audiat de magistraţii de la Strasbourg.

Potrivit judecătorilor, instanţa trebuie să răspundă la trei întrebări: dacă a existat un centru CIA de detenţie în România, din 2003 în 2005, dacă Al Nashiri a fost reţinut în el şi dacă detenţia şi modul în care a fost tratat suspectul în centrul respectiv pot fi considerate responsabilitatea României.

Pledoariile au început cu cea a directorului general al Agentului Guvernamental român pentru CEDO, Catrinel Brumăr.

Avocata României  a declarat în instanţă că Al Nashiri nu a aşteptat epuizarea căilor de atac din România înainte de a sesiza CEDO, aşa cum prevede procedura standard şi a preferat să lanseze o procedură preventivă, plecând de la premisa că sistemul judiciar din România nu este eficient, arată news.ro.

Mai mult, aceasta a precizat că ancheta în dosarul închisorilor secrete ale CIA nu s-a încheiat încă în România.

Pe de altă parte, ea a adăugat că avocaţii lui Al Nashiri nu s-au implicat în nici un fel în procedurile judiciare din România timp de doi ani şi jumătate, iar când au fîcut-o, au cerut numai numărul de dosar, pe care îl aveau deja în posesie.

„Documentele şi celalte dovezi din acest dosar nu prezintă nico informaţie din partea comisiilor internaţionale de anchetă sau din partea unor surse neguvernamentale care să indice că autorităţile române au creat şi au operat, autonom sau în cooperare cu ţară terţă, un astfel de centru de detenţie secret”, a spus Brumăr în instanţa. 

„Nicio informaţie nu sugerează ideea că autorităţile române au acceptat în cunoştinţă de cauză şi în mod expres, după ce au fost informate în legătură cu scopul sau activităţile care ar fi urmat să fie desfăşurate în centrul respectiv, să pună un astfel de loc la dispoziţia unei părţi terţe”, a adăugat ea.

Brumăr a atras atenţia şi că planul de zbor iniţial al presupuselor curse secrete ale CIA, dar si modificarea sa au fost facute în concordanţă cu uzanţele în acest sens.

Un alt argument care infirmă, din punctul de vedere al României, responsabilitatea sa ca stat în dosarul închisorilor secrete ale CIA îl reprezintă informaţiile contradictorii vehiculate în legatură cu locul unde se afla închisoarea CIA de la Bucureşti: pe o strada aglomerata sau într-o zonă rezidenţială.

Audierea a continuat cu argumente menite să dovedească faptul că România desfăşoară o anchetă amănunţită şi transparentă în acest dosar.

Ce reclamă Rahim Muhammad Al Nashiri

Dosarul a ajuns la CEDO după ce, în 2012, Rahim Muhammad Al Nashiri, membru Al Qaeda, a reclamat că a fost torturat pe teritoriul ţării noastre în centre de detenţie secrete ale CIA. Plângerea vizează rele tratamente aplicate acestui deţinut şi tortură. 

În plângerea sa, el spune că a fost închis pe teritoriul României într-o locaţie secretă a CIA. El ar fi stat închis până în iunie 2003 – septembrie 2006 când a fost transferat în închisoarea de la Guantanamo din Cuba.

De altfel, tot în 2012, teroristul a depus şi o plângere la Parchetul General, acest caz fiind încă în lucru. 

Teroristul Rahim Muhammad Al Nashiri este acuzat că, în anul 2000,  a atacat distrugăorul american USS Cole şi a omorât 17 militari americani.

Ion Iliescu, audiat în secret

În toamna anului 2015, fostul preşedinte Ion Iliesc a fost audiat în secret la Parchetul General. Surse judiciare declarau în octombrie că Iliescu a dat declaraţii privind un interviu pe care acesta l-a dat, în aprilie 2015, pentru revista germană „Der Spiegel”, unde a precizat că a „aprobat în principiu” o solicitare a Statelor Unite ale Americii de a oferi o locaţie pentru găzduirea unui centru CIA în ţară, fără a şti că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale.

La sfârşitul anului 2002 şi începutul anului 2003, Statele Unite au formulat o cerere privind găzduirea de către România a unui centru al Agenţiei Centrale de Informaţii.

„Aliaţii americani ne-au cerut să oferim o locaţie”, afirmă Ion Iliescu într-un interviu acordat revistei Der Spiegel, explicând că a aprobat solicitarea „în principiu”, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeş, care fusese director al Serviciului de Informaţii Externe, iar atunci era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională.

Ion Iliescu a precizat că el a aprobat doar „o locaţie” destinată CIA, fără a avea cunoştinţă că era vorba de vreun centru special, pentru detenţie.

„Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”, a explicat Iliescu, care a fost preşedinte în perioada 22 decembrie 1989-1992, 1992-1996 şi 2000-2004.

„Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în acea locaţie", a explicat fostul preşedinte. „În acel moment, mie, ca preşedinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliaţi (...), nu am intrat în detalii. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv”, a subliniat Iliescu.

După apariţia interviului, Ion Iliescu a scris pe blogul său că  este „neplăcut surprins” de modul în care au fost reflectate afirmaţiile sale pentru ziarul„Der Spiegel”, susţinând că nu a confirmat în niciun fel existenţa unei închisori ilegale a CIA în România, închisoare unde s-ar fi aplicat tehnici precum tortura.

Tehnicile de interogare utilizate de CIA, prezentate într-un raport în 2014

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute.

Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este „BLACK” („NEGRU”). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”. Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari. 

„În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din ţara ... pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara ... să identifice modalităţi de susţinere a ... în ţara ... (...) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003”, se arăta în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. 

„În august 2003, ambasadorul american în ţara ... a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România - n.r.). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell - n.r.), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (...)”, menţionează raportul.

În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. 

„Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de Stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. 

„Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de Stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (...) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA”, preciza raportul. 

În închisoarea CIA din România ar fi fost deţinuţi suspecţi importanţi

Din document mai rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de „extrădări extraordinare” vizând suspecţi de terorism. 

În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete „independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. 

„Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.  

Pe aceeaşi temă:

Ion Iliescu, audiat în secret. Procurorii l-au audiat în urmă cu două luni în ancheta despre închisorile CIA în România

Parchetul General verifică dacă în România au fost închisori CIA în care au fost torturaţi terorişti

Consiliul Europei cere anchetă după afirmaţiile lui Ion Iliescu privind închisorile CIA

Iliescu, rătăcit în meandrele concretului: Nu am confirmat în niciun fel existenţa unei închisori ilegale a CIA în România

Secretar de stat MAE: Nu s-au găsit probe care să indice existenţa unor centre de tortură CIA în România