Să lăsăm căsătoria aşa cum e: o alegere liber consimţită între soţi. Între doi oameni care se iubesc!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre temele importante din societatea românească care aşteaptă cel puţin o dezbatere serioasă este cea referitoare la modificarea Constituţiei în legătură cu redefinirea familiei.

Peste 3 milioane de români au semnat o petiţie în care solicită revizuirea Constituţiei, prin modificarea articolul 48, alineatul 1, care se referă la definiţia familiei. În actuala formă, acesta prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi“, însă semnatarii iniţiativei vor ca definiţia să fie schimbată în următoarea formă: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie“. În mod evident, sensul real al proiectului este acela de a bloca posibilitatea casătoriei civile între persoanele de acelaşi sex.

Petiţia, devenită între timp proiect de lege, se află pe masa Camerei Deputaţilor unde urmează să fie discutată în plen. După vot, proiectul se va trimite Senatului, camera decizională, unde va fi discutat şi votat, iar apoi Parlamentul va solicita organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei. Procesul tehnic poate dura câteva luni sau câţiva ani, în funcţie de interesul parlamentarilor. Electoral, bineînţeles! Privit din această prismă, proiectul va trece fără prea mari discuţii de Parlament. Ce partid ar fi atât de inconştient să se opună solicitării a milioane de români? Ce partid ar avea curajul să pună în discuţie faptul că un stat are obligaţia de a oferi tuturor cetăţenilor săi drepturi egale, indiferent de religie, orientare sexuală sau rasă?

O dezbatere reală despre drepturile cetăţenilor, indiferent că sunt heterosexuali, homosexuali, negri, albi, mulatri, creştini, musulmani, atei etc., nu va avea loc, iar argumentele celor care susţin modificarea Constituţiei în sensul prezentat mai sus vor fi de natură moral-religioasă, aducătoare de voturi.

Într-o abordare logică, fără patimi, ar trebui să se pună, în primul rând, întrebarea dacă o astfel de decizie, legată de redefinirea familiei, mai precis a căsătoriei, este bine să fie hotărâtă printr-un referendum. E oare normal ca doi cetăţeni care doresc să se căsătorească să depindă de un chestionar la care răspund rudele, vecinii, colegii de serviciu etc.? Câţi cetăţeni români nu s-au căsătorit împotriva voinţei părinţilor sau a altor rude, doar pentru că, nu este aşa, iubirea învinge? Ce se va întâmpla cu cetăţenii români care au altă orientare sexuală şi care ar dori ca statul să le ofere un cadru legal pentru a-şi întemeia o familie? Cetăţeni care vor o recunoaştere a faptului că doi oameni care se iubesc pot trăi legal împreună cu toate drepturile ce decurg de aici: dreptul la moştenire, la pensia de urmaş etc.? De ce unii cetăţeni vor avea dreptul de a se căsători civil şi alţii nu?

Sunt întrebări care nu vor reuşi să străpungă discursul public moral-religios care va invada televiziunile, subiecte pe care politicienii nu vor avea curajul să le abordeze într-o dezbatere care ar trebui să fie purtată la nivelul drepturilor cetăţeneşti. Biserica are tot dreptul să refuze oficierea unei căsătorii între persoane de acelaşi sex. Dar statul? Nu cumva statul are are obligaţia legală să le protejeze alegerea, atâta timp cât ea nu reprezintă o infracţiune?

Multe întrebări, la care politicienii nu sunt încă pregătiţi să răspundă, iar românii nu sunt pregătiţi să asculte şi să înţeleagă. Aşa că cel mai bine ar fi, pentru liniştea noastră, să lăsam căsătoria aşa cum e: o alegere liber consimţită între soţi. Între doi oameni care se iubesc!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite