Soarta torţionarilor lui Gheorghe Ursu se decide la Curtea Supremă

Magistraţii Curţii Supreme decid, vineri, dacă îi vor judeca pe torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, ucis în beciurile Miliţiei, la ordinul Securităţii. Magistraţii au cerut procurorilor militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să aducă rechizitoriului mai multe completări.

Procurorii militari i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, pe Marin Pârvulescu (maior în rezervă) şi pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă), foşti ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, ambii fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. În aceeaşi cauză sunt judecaţi şi George Homoşteanu, fost ministru de interne, şi Postelnicu Tudor, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de complicitate la infracţiuni contra umanităţii.

„Completările la rechizitoriu clarifică, în mod rezonabil, cred eu, toate aspectele cerute de judecătoarea Silvia Cerbu sau va impune o nouă tergiversare a justiţiei în acest caz, prin restituirea cauzei la Parchet.  Poate că aţi auzit că una din cerinţele doamnei Cerbu a fost «ca procurorul să precizeze toate elementele necesare configurării neechivoce a situaţiei premisă, caracterul atacului (sistematic sau/şi generalizat) şi probele care furnizează datele factuale pe baza cărora a fost reţinută existenţa situaţiei premisă» (condiţie prealabilă necesară pentru existenţa infracţiunii)“, a explicat Andrei Ursu, fiul disidentului.

„Situaţia premisă a acestui caz este represiunea din timpul regimului comunist sau mai precis ceauşist.  Deci procurorul trebuia să precizeze toate probele că acea represiune a fost sistematică, adică plănuită, şi/sau generalizată - îndreptată împotriva unei categorii de oameni. Lucru care în esenţa sa şi într-un limbaj poate mai puţin tehinic mă gîndeam că se învaţă la şcoala generală în ziua de azi“, a mai spus Andrei Ursu.

Acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii

„În perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 şi decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, aşa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relaţiile şi discuţiile cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist“, a declarat procurorul militar Marian Lazăr.

Potrivit procurorilor militari, Marian Pârvulescu şi Vasile Hodiş, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, "au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".

În ceea ce îi priveşte pe George Homoştean şi Postelnicu Tudor, "în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist", a mai spus Marian Lazăr.

Anchetatorii spun că la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, cei doi demnitari "au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil. (...) Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia".