Ucraina - probleme româneşti

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mircea Druc, cetăţean român şi fost premier al Republicii Moldova, a primit interdicţie pe teritoriul ucrainean FOTO Eduard Enea
Mircea Druc, cetăţean român şi fost premier al Republicii Moldova, a primit interdicţie pe teritoriul ucrainean FOTO Eduard Enea

La ora actuală, am putea spune fără teama de a greşi, că cel mai bun vecin al Ucrainei, invadată şi sfâşiată de război şi diverse interese geopolitice şi strategice, este România. Nu doar că este cel mai bun vecin, ci îi este prieten şi apărător în acelaşi timp. România este pentru Ucraina actuală un ajutor real, necondiţionat şi nesperat. Fără să aibă pretenţii teritoriale, deşi ar putea ridica această problemă.

Pe lângă alte eforturi pe care ţara noastră le face pentru ajutorarea statului vecin, unde trăieşte o importantă comunitate românească, ale cărei drepturi sunt încălcate tot timpul, România este ţara cadru care şi-a asumat responsabilitatea securităţii cibernetice a statului ucrainean. Cu eforturi imense şi cu riscurile aferente acestei responsabilităţi. Nemaivorbind de sprijinul politic şi economic în toate zonele de cooperare comună.

Cum înţelege Ucraina să răspundă ajutorului necondiţionat al României, cel mai bun vecin al său? Simplu, îi dă „cu flit”! Are o listă cu cetăţeni români indezirabili, în special jurnalişti, dar şi politicieni care au scris de-a lungul vremii despre nerespectarea drepturilor comunităţii româneşti care trăieşte în actualele teritorii ucrainene. Foste teritorii româneşti. Cetăţenii români aflaţi pe lista ucraineană au interdicţia de a intra în Ucraina, iar acest lucru îl află abia la graniţă deoarece lista nu este publicată nicăieri. Şi nici motivele oficiale pentru care respectivii cetăţeni români au interzis în ţara vecină şi „prietenă”! Ultima victimă este cetăţeanul român Mircea Druc, fost premier al Republicii Moldova.

image

Motto: „Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti!”

După cum putem lesne constata, la ajutorul concret primit de la România, Ucraina înţelege să răspundă în stilul caracteristic cu care a înţeles să rezolve problemele şi disensiunile dintre cele două ţări de-a lungul ultimilor 25 de ani. Să ne amintim doar de problema Canalului Bâstroe, unde îşi umfla tendenţios muşchii, să ne amintim de Insula Şerpilor, de delimitarea platoului maritim şi în special de situaţia comunităţii româneşti din această ţară. Să nu le mai plângem tot timpul de milă ucrainenilor. Politica acestui stat pare să fie una duplicitară faţă de România: pe de o parte solicită şi acceptă ajutorul necondiţionat al României; pe de altă parte, realitatea şi faptele relevă o politică neînţeleasă ca să nu zic altfel, la adresa celui mai bun vecin al său. O politică desprinsă din alt secol.

De altfel, de-a lungul ultimilor ani, oficialităţile ucrainene nu s-au prea omorât cu firea să dea explicaţii credibile nedumeririlor şi lămuririlor solicitate de ţara noastră. Ce să mai vorbim de respectarea protocoalelor şi înţelegerilor comune! Practic, ne-au dat cu flit! În ciuda repetatelor solicitări făcute de autorităţile române.

MAE a solicitat ambasadorului Ucrainei în România clarificări în legătură cu măsurile de interzicere a intrării pe teritoriul Ucrainei a unor cetăţeni români

Comunicat de presă:

Data: 11.05.2015

Ministerul Afacerilor Externe a solicitat astăzi, 11 mai 2015, ambasadorului Ucrainei în România, Teofil Bauer, clarificări în legătură cu măsurile de interzicere a intrării pe teritoriul Ucrainei a unor cetăţeni români. Solicitarea a fost reluată în contextul instituirii unei interdicţii de intrare pe teritoriul Ucrainei împotriva cetăţeanul român Mircea Druc, adusă la cunoştinţă acestuia în seara zilei de 8 mai 2015, în cursul deplasării pe care cetăţeanul român o efectua pentru participarea la un eveniment cultural planificat pentru 10 mai la Cernăuţi.

Ministerul Afacerilor Externe a evidenţiat că această situaţie nu corespunde stadiului actual al relaţiilor dintre România şi Ucraina, marcate de sprijinul consecvent al României pentru calea aleasă de autorităţile de la Kiev în sensul realizării asocierii politice şi integrării economice cu Uniunea Europeană, precum şi de susţinerea României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în contextul anexării ilegale a Crimeei şi Sevastopolului, respectiv al conflictului armat în derulare în sud-estul Ucrainei.

Ministerul Afacerilor Externe a exprimat continua deschidere pentru dialog şi cooperare cu partea ucraineană pentru soluţionarea acestor cazuri. De altfel, subiectul interdicţiilor de intrare în Ucraina împotriva cetăţenilor români a fost ridicat de partea română consecvent, în dialogul cu partenerii ucraineni, atât la nivelul miniştrilor afacerilor externe, cât şi la nivel tehnic, de lucru.

Singurul răspuns neoficial din partea Ucrainei, ar fi faptul că Kievul lucrează la o soluţie în ceea ce priveşte restricţiile cetăţenilor români pe teritoriul ei. Atât!

Ce mai citim pe site-ul MAE, la prezentarea de ţară a Ucrainei:

„Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti  etc”.

De asemenea, sunt prezentate şi informaţii pentru românii care vor să călătorească în Ucraina, informaţii care ar trebui completate de partea ucraineană, după părerea mea şi a altor români, cu lista şi cauzele din care anumiţi cetăţeni români au interdicţia de a intra în această ţară.

Partea pozitivă a relaţiilor româno-ucrainene

Intrarea în vigoare a unui Acord privind micul trafic de frontieră.

Pe de altă parte, pe site-ul său:

„Ministerul Afacerilor Externe salută intrarea în vigoare, la data de 14 mai 2015, a Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la data de 2 octombrie 2014, de către prim-miniştrii celor două ţări, Victor Ponta şi Arsenii Iaţeniuk.

Noul instrument juridic facilitează considerabil regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două ţări vecine, în beneficiul locuitorilor acestor zone.

Extinderea cadrului juridic bilateral prin acest acord ilustrează deschiderea şi nivelul remarcabil atins în prezent de relaţiile dintre România şi Ucraina.

Informaţii suplimentare:

Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.

Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.

De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră. Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni de pe o parte si alta a frontierei pot fi potenţialii beneficiari ai acestui Acord.”

Când, cum şi în ce fel vor evolua, se vor rezolva şi manifesta problemele şi interesele celor două ţări nu putem prevedea, putând doar să tragem concluzii pe seama realităţii actuale. Şi sigur, fiecare dintre noi are concluziile lui.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite