Un nou ministru. O nouă lege a Educaţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Absolvenţilor de clasa a VIII-a le vor fi testate competenţele lingvistice şi digitale înaintea examenelor de Evaluare Naţională FOTO Adevarul
Absolvenţilor de clasa a VIII-a le vor fi testate competenţele lingvistice şi digitale înaintea examenelor de Evaluare Naţională FOTO Adevarul

Revenirea clasei a IX-a la liceu, reintroducerea poziţiilor de educatori cu studii medii în sistemul de învăţământ, eliminarea probei transdisciplinare la Evaluarea Naţională şi introducerea competenţelor lingvistice şi digitale pentru admiterea la liceu. Acestea sunt modificările la Legea educaţiei pentru care ministrul Remus Pricopie a primit, miercuri, undă verde din partea comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor.

Schimbările vin în contextul în care actuala lege a Educaţiei prevede ca în anul 2016, clasa a IX-a să treacă de la liceu la gimnaziu, iar la Evaluarea Naţională (Capacitatea) să se introducă o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. 

Prin votul primit ieri de la Comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a primit aprobarea să trimită Ordonanţa de Urgenţă (OUG) 92 spre dezbatere în plenul Senatului şi în cel al Camerei Deputaţilor. Dacă aceasta trece de ambele camere, atunci Legea Educaţiei Naţionale va fi modificată din nou. Prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, va trebui să-şi dea votul final până la data de 6 martie 2013.

Informatica, materie obligatorie

Astfel, clasa a IX-a va rămâne la liceu, iar materia transdisciplinară prevăzută pentru Capaciate nu va mai fi introdusă. În schimb, copiii vor fi evaluaţi la nivelul clasei a VIII-a la încă două materii: o limbă străină şi informatica, aceasta din urmă fiind o materie opţională în momentul de faţă. 

„Dacă această evaluare de la clasa a VIII-a este introdusă, este posibil ca metoda de admitere la liceu, care se face acum prin repartiţie computerizată pe baza mediei notelor din clasele V-VIII şi a notei de la Capacitate, să se schimbe. Nota de la evaluarea la limba străină şi informatică ar putea să conteze la admiterea în liceu“, au explicat specialişti din sistem. 

Secretarul de stat pe învăţământul preuniversitar, Stelian Fedorca, a precizat pentru „Adevărul“ că în aceste condiţii, informatica va fi făcută materie obligatorie la gimnaziu, lucru care s-a dorit de mult timp. 

„Legat de introducerea evaluării la clasa a VIII-a la o limbă străină şi informatică, modificare introdusă în locul transdisciplinarei, vom face informatica materie obligatorie la gimnaziu. În ceea ce priveşte admiterea la liceu, va fi o dezbatere publică pe acest subiect, nu vă pot spune încă dacă această evaluare de la clasa a VIII-a va conta la media de admitere“, a precizat Fedorca.

Modificări aşteptate de profesori

Profesoara de matematică Claudia Preda de la Colegiul Naţional bilingv „George Coşbuc“ este de părere că de vreme ce curriculumul nu era adaptat şi pentru aceste materii transdisciplinare, nu se putea da o astfel de probă la Evaluarea Naţională. 

„Mai întâi trebuie modificată programa, ori, lucrul acesta nu se face aşa uşor. Noi am fost obişnuiţi să predăm într-un anumit fel, deci ar trebui ca mai întâi să urmăm nişte cursuri ca să putem preda transdisciplinar, iar pregătirea asta ar dura cel puţin 5-6 ani“, spune Claudia Preda.

Pe de altă parte, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu critică modificările, cele mai multe aduse la propunerile pe care chiar el le-a făcut în perioada în care a ocupat fotoliul de la Educaţie. Acesta susţine că materiile transdisciplinare i-ar fi ajutat pe copii să înţeleagă mai bine care este legătura dintre istorie şi geografie, sau fizică şi matematică. 

„Eliminarea examenelor transdisciplinare şi, implicit, a unei învăţări transdisciplinare (care trebuiau să intre treptat în funcţiune) înseamnă că elevii vor avea în programă materii al căror conţinut nu contează. Elevii nu vor înţelege că, de exemplu, cristalinul din ochi (biologie) este, de fapt, o lentilă biconvexă (fizică); vor învăţa despre perşi (istorie) fără să ştie dacă ei au de-a face cu Iranul (geografie), vor învăţa despre electricitate şi sarcină electrică (fizică) fără să înţeleagă exact ce sunt electronii şi protonii (chimie). Sau viceversa, când vor învăţa despre atomi şi electroni la chimie, nu vor face automat legătura cu electricitatea, pe care o învaţă la fizică“, a explicat fostul ministru.

Totuşi, se pare că profesorii nu au crezut că o astfel de modificare ar putea fi introdusă în sistemul de învăţământ din România. 

Profesorul de istorie Cornelius Riegler de la liceul „George Coşbuc“ spune că el ar vrea stabilitate în sistem. În ceea ce priveşte introducerea materiilor transdisciplinare la gimnaziu, el spune că „nu mi-am imaginat vreo clipă că se va ajunge la aşa ceva pentru că era planificat peste ani de zile şi ştia că până atunci vor mai fi schimbări".

"Oricum, dacă mai vin trei miniştri ai Educaţiei, se mai schimbă legea de trei ori. Trăsătura principală a sistemului nostru de educaţie este incoerenţa“, mai spune Riegler

Clasa a IX-a rămâne la liceu

O altă schimbare majoră anunţată de Pricopie este rămânerea clasei a IX-a la liceu. Ministrul spune că sistemul ar fi fost „bulversat“ peste măsură dacă aceasta trecea la gimnaziu.

„Eu nu am văzut un concept educaţional care să justifice mutarea clasei a IX-a de la liceu. Există ţări care prin tradiţie au liceul de trei ani şi au infrastructura şcolară construită în această logică, aşa cum există ţări care au liceele de patru ani“, a arătat Pricopie.

Clasa a IX-a rămâne la liceu din considerente de spaţiu fiindcă nu s-a făcut un studiu în ceea ce priveşte impactul mutării acesteia la gimnaziu şi nu vrem să mai supunem copiii la alte încercări“, a declarat pentru „Adevărul“ şi secretarul de stat Stelian Fedorca.

Punctul de vedere al oficialilor ministerului este susţinut şi de preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, care spune că una dintre cele mai mari greşeli din Legea Educaţiei era planul de trecere a clasei a IX-a la gimnaziu. 

„Avem deja o problemă mare de spaţiu, ce făceam dacă ne trezeam cu o clasă pregătitoare şi o clasă de a IX-a pentru care directorii trebuiau să găsească spaţiu în plus şi mă refer aici la şcolile gimnaziale?“, a precizat Hăncescu

Situaţia educatorilor şi a învăţătorilor

Posturile de educator şi învăţător, care nu mai figurau în învăţământul obligatoriu, urmează să fie reintroduse pentru a rezolva problema celor 16.000 de cadre didactice cu vechime în domeniu, dar care nu aveau studii superioare pentru că terminaseră liceul pedagogic şi intraseră direct în sistem.

"Ceea ce facem noi este să reintroducem aceste poziţii în condiţiile în care liceele pedagogice fac parte din arhitectura învăţământului românesc. Ar fi un nonsens să renunţăm la ele. Am propus să fie abrogat articolul care obliga ministerul să concedieze peste noapte 16.000 de cadre didactice", a explicat Pricopie.

Federaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Învăţământ salută această decizie a ministerului. "Ce făceam cu cei 16.000 de oameni care nu aveau diplome universitare?  Nu-i mai plăteam, plecau din sistem? Am convenit cu Ministerul ca acest lucru să fie eliminat şi să-i lăsăm pe învăţătorii şi educatorii pe care-i avem în momentul de faţă să-şi termine cariera până ies la pensie fără să mai fie obligaţi să facă o facultate", a declarat pentru "Adevărul" Simion Hancescu.

„Cei care sunt în sistem nu mai sunt obligaţi să urmeze studii superioare, decât dacă doresc, iar în cazul acesta le vom asigura anumite facilităţi. Au fost introduse funcţiile de educator şi învăţător pentru ca cei care nu aveau diplome universitare să nu fie concediaţi. Cei care intră în sistem de acum încolo trebuie să aibă studii superioare“, a explicat secretarul de stat Stelian Fedorca.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite