Aberaţii legislative: paznicii, bonele, femeile de serviciu şi premierul trebuie să aibă cazierul curat. În schimb, primii oameni în stat pot avea probleme penale

Liviu Dragnea nu a putut ajunge premier din cauza problemelor penale

O femeie de serviciu poate fi angajată de Camera Deputaţilor numai dacă are cazierul curat, în timp ce preşedintele Camerei Deputaţilor poate ocupa funcţia chiar dacă e condamnat penal. La fel, preşedintele Senatului sau chiar preşedintele ţării. În schimb, dacă ne raportăm la criteriul integrităţii, vedem aceleaşi exigenţe pentru paznici sau pentru premier. De unde aceste diferenţe? Din dreptul statului de a proteja funcţii sau profesii.

Camera Deputaţilor vrea să angajeze cinci muncitori care să facă curăţenie. Pentru a putea participa la concursul de angajare, cei dornici trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe criterii, printre care şi lipsa antecedentelor penale din cazierul juridic. Ironic este însă faptul că Liviu Dragnea, preşedintele Camerei, este condamnat penal în dosarul „Rerefendumul”.

De altfel, Liviu Dragnea nu a putut ajunge premier pentru că Legea de funcţionare a Guvernului interzice prezenţa în Executiv celor cu condamnări penale. După amânări repetate, Legea a fost declarată constituţională de magistraţii CCR, deşi unii dintre ei au avut o altă părere.

Juisprudenţa CCR arată că Statul poate impune criterii de integritate pentru orice funcţie din Guvern. Şi, spre deosebire de instanţele regulate, CCR lucrează pe bază de precedent judiciar, deci hotărârile  luate anterior sunt izvor de lege. De-a lungul anilor, numeroşi cetăţeni care fie au fost concediaţi, fie n-au putut ocupa o funcţie din cauza unor condamnări penale au criticat aceste prevederi la Curtea Constituţională - şi de fiecare dată acţiunile lor au fost respinse.

În afara miniştrilor, un tehnician dentar nu-şi poate exercita profesia în România dacă a suferit o condamnare penală, indiferent dacă e cu executare sau cu suspendare şi indiferent de gravitatea faptei.  Aşa spune legea de organizare a acestei profesii. Şi sunt zeci de legi care reglementează diverse meserii, profesii sau funcţii publice care conţin restricţii legate de cazierul penal: gardian public, bonă, salvator speolog, traducător autorizat, paznic, broker, poliţist, executor judecătoresc, magistrat, notar, ministru.

Aşadar, Statul are o largă marjă de apreciere atunci când impune restricţii menite să protejeze o anume funcţie publică sau o anumită profesie.

„Cazul Drânceanu“

 În anul 2014, Gheorghe Drânceanu, funcţionar în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) din Piatra Neamţ, a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru o fraudă cu fonduri europene pe care o comisese anterior angajării la ADRNE, pe când lucra la Consiliul Judeţean Iaşi.

Agenţiile de Dezvoltare Regională, opt la număr, sunt asocieri de Consilii Judeţene, cu statut de utilitate publică, înfiinţate cu scopul de a implementa programe regionale. În legea lor de funcţionare, 315/2004, se prevede că nu pot fi angajate persoane care au suferit condamnări penale, punct. Ca urmare a condamnării, Gheorghe Drânceanu a fost concediat. El a atacat în instanţă decizia de concediere şi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederii în baza căreia a fost concediat. Drânceanu a susţinut că i-a fost încălcat dreptul constituţional la muncă, întrucât concedierea sa a avut drept temei exclusiv articolul din Legea Agenţiilor de Dezvoltare Regională, şi nu abateri de la locul său de muncă.

Prin Decizia 55 din 2015, Curtea Constituţională a respins însă excepţia, arătând că articolul criticat are scopul de a proteja funcţiile din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi că dreptul la muncă nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.