Alege o persoană transgender

Jurnalista transgender Danica Roem, alesă în legislativul statului Virginia din SUA

Ieri, persoane transgender din Statele Unite ale Americii au scris istorie. La alegerile parţiale din mai multe state, cel puţin două persoane transgender au fost alese în poziţii publice.

În statul Virginia, jurnalista Danica Roem devine prima persoană transgender deschisă cu privire la propria identitate de gen care este aleasă în legislativul vreunui stat american. Victoria lui Roem este cu atât mai semnificativă cu cât a candidat împotriva unui politician transfob şi homofob, Bob Marshall, care de-a lungul carierei sale s-a remarcat prin iniţiative legislative cum ar fi restricţionarea accesului persoanelor transgender în toaletele publice, interzicerea căsătoriilor gay în constituţia statului Virginia sau interzicerea persoanelor LGBT în gărzile locale ale aceluiaşi stat. Acesta s-a opus constant avortului, chiar şi în cazuri de viol sau de complicaţii ale sarcinii, şi a propus ca profesorii din şcolile americane să fie obligaţi să deţină toţi arme la ore. Marshall a deţinut un loc în legislativul statului Virginia încă din 1991.

Cursa dintre Roem şi Marshall a fost una dintre cele mai scumpe din actualul ciclu parţial electoral american, cu peste 500.000 de dolari cheltuiţi de ambii candidaţi. Campania nu a fost lipsită de incidente, echipa lui Bob Marshall incercând să o demonizeze pe Roem pentru că este transgender. Alegătorii au primit telefoane şi fluturaşi în care erau încurajaţi să „oprească experimentele transgender pe copii“, iar pronumele folosit în adresarea către Roen era cel masculin. În contrapondere, Danica Roem a dat publicităţii un clip de campanie intitulat „Cine sunt“, în care vorbeşte despre nevoia de reprezentare (şi) pentru persoanele LGBT şi despre faptul că identitatea de gen a unei persoane nu ar trebui să o împiedice să-şi facă bine treaba. Roem şi-a concentrat campania şi pe alte chestiuni relevante pentru alegători, cum ar fi necesitatea creării de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea sistemului de educaţie sau rezolvarea problemei traficului. Candidata a primit sprijin din partea mai multor organizaţii LGBT din SUA, dar şi din partea fostului vicepreşedinte american Joe Biden.

(...) puterea exemplului poate avea repercusiuni asupra mai multor generaţii. Tinerilor LGBT de astăzi li se pot prezenta exemple pozitive de oameni ca şi ei care au reuşit să convingă alţi cetăţeni de valoarea lor profesională şi umană. 

În statul Minnesota, scriitoarea şi activista Andrea Jenkins a fost aleasă în consiliul local al oraşului Minneapolis, devenind una din primele persoane transgender de culoare aleasă în serviciu public în SUA, câştigând peste 70% din voturi. Campania lui Jenkins s-a axat pe probleme ce ţin de sărăcie, şi a promis construirea de locuinţe sociale, creşterea salariului minim, rezolvarea problemelor de violenţă în rândul tinerilor şi sprijin acordat artiştilor de culoare.

Mai aproape de noi, în Europa, trei persoane transgender au fost alese în poziţii cheie în parlamentele ţărilor lor. În Italia, Vladimir Luxuria a fost aleasă în Camera Deputaţilor, în perioada 2006-2008, din partea partidului comunist, iar între 2011 şi 2015 Anna Grodzka a reprezentat partidul de stânga Palikot în legislativul polonez. În 2013, aflată în Parlamentul European, Nikki Sinclaire şi-a făcut coming out-ul ca persoană transgender.

În România, din nefericire, persoanele transgender se confruntă cu probleme mai acute, nerezolvate încă de stat. Vorbim despre probleme în materie de acces la tratament medical, despre un proces anevoios şi umilitor pentru schimbarea actelor de stare civilă, despre lipsa oportunităţilor egale la angajare. 

De ce e important să avem persoane transgender alese în poziţii în stat? În primul rând, chestiunea reprezentării este extrem de importantă, evident. Şi persoanele LGBT sunt cetăţeni plătitori de taxe şi merită să aibă voci care să le reprezinte, să aducă la masa dialogului o experienţă diferită, o viziune asupra societăţii mai inclusivă. Avem nevoie de o mai mare deschidere a statului faţă de minorităţi, avem nevoie de politici publice care să se adreseze tuturor grupurilor din societate. În al doilea rând, puterea exemplului poate avea repercusiuni asupra mai multor generaţii. Tinerilor LGBT de astăzi li se pot prezenta exemple pozitive de oameni ca şi ei care au reuşit să convingă alţi cetăţeni de valoarea lor profesională şi umană. Vorbim despre un efect de bulgăre de zăpadă care afectează inclusiv chestiuni ce ţin de stimă de sine, acces egal la servicii publice sau comportament faţă de persoanele LGBT. Nu în ultimul rând, e important ca noi persoanele LGBT să fim percepute ca aducând plus valoare societăţii nu doar în chestiuni ce ţin de propria comunitate, ci de societate în ansamblul ei. Şi persoanele transgender au idei pentru rezolvarea problemelor curente ale cetăţii, şi persoanele gay pot găsi soluţii la problemele cu care ne confruntăm cu toţii. Mai mult, adeseori rezolvările propuse pot fi mai inclusive faţă de toate grupurile marginalizate.

Până să ajungem să vedem o persoană transgender în parlamentul României mai avem ceva de aşteptat. 

Aşadar, vorbim de paşi importanţi care se fac în SUA şi în Europa pentru o mai bună integrare a persoanelor LGBT în societate. Iată, chiar în Polonia, mai aproape de noi, vedem o persoană transgender aleasă în legislativ. În România, din nefericire, persoanele transgender se confruntă cu probleme mai acute, nerezolvate încă de stat. Vorbim despre probleme în materie de acces la tratament medical, despre un proces anevoios şi umilitor pentru schimbarea actelor de stare civilă, despre lipsa oportunităţilor egale la angajare. Chestiuni absolut urgente care ar trebui să fie adresate de clasa politică. Până să ajungem să vedem o persoană transgender în parlamentul României mai avem ceva de aşteptat.