Alegeri prezidenţiale 2014: Cinci întrebări pentru Kelemen Hunor, candidat UDMR la prezidenţiale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale 2014, Kelemen Hunor, a răspuns la cinci întrebări lansate de „Dilema Veche“ într-o ediţie specială a revistei de cultură. Printre acestea i s-a cerut şi un scurt comentariu pe marginea afirmaţiei lui Andrei Pleşu potrivit căreia România „a avut ghinion la preşedinţi“.

Dilema Veche: Dl Andrei Pleşu spunea, într-un interviu, că pînă acum România „a avut ghinion la preşedinţi“. Cum comentaţi? 

Kelemen Hunor: Urmăresc cu mare simpatie şi interes activitatea publicistică a domnului Andrei Pleşu, însă cu această afirmaţie nu pot fi de acord. Cînd este vorba de un preşedinte de ţară care are în spate nişte voturi cu cifră exactă, daţi-mi voie să nu cred în ghinioane. Acel politician n-a apărut din Cosmos, nu ne-a fost pus în cîrcă de „forţele Universului“– nu întîmplarea l-a făcut mai competent sau mai puţin merituos. O asemenea abordare mă duce cu gîndul la voinţa de a ne debarasa de responsabilitate sau de a nega o alegere nefericită pe care o regretăm.

România întotdeauna şi-a ales preşedinţii în mod nemijlocit. Iar acei preşedinţi au făcut, la rîndul lor, alegeri în privinţa treburilor ţării. Putem să-i criticăm, să-i lăudăm, un singur lucru, însă, nu putem nega: faptul că ei au ajuns preşedinţi prin consimţămîntul nostru.

Îmi doresc ca 2014 să fie anul în care fiecare dintre noi evaluează raţional posibilităţile şi spune după ieşirea din cabina de vot: „Aceasta este alegerea mea, mi-o asum!“ Îmi doresc să nu fie ales un şef de stat, ci un reprezentant al oamenilor, nu neapărat un conducător carismatic, ci un lider echilibrat.

Dilema Veche: Presupunînd că veţi ajunge preşedintele ţării, care aţi vrea să fie principalele trei realizări cu care să vă puteţi mîndri la sfîrşitul mandatului? 

Kelemen Hunor: Educaţia, cultura şi solidaritatea socială merită mai multă atenţie decît cea care li se acordă în momentul de faţă. Schimbarea percepţiei precum că aceste domenii sînt mai puţin importante ar fi un aspect prioritar al activităţii mele de preşedinte.

În al doilea rînd, îmi doresc o Românie în care comunităţile din diferitele regiuni ale ţării trăiesc conform principiilor şi necesităţilor stabilite de fiecare în parte. Eu m-aş ocupa de reprezentarea acestor interese la nivel central şi aş avea grijă ca aceste deziderate specifice să nu fie tratate cu nonşalanţă, cu superficialitate sau cu lipsă de respect.

Doresc ca prin tot ce facem, la nivel local şi central, România să devină un model de stabilitate şi în privinţa siguranţei cetăţeanului şi în privinţa securităţii întregii Uniuni Europene.

Cel de-al treilea aspect important al activităţii mele s-ar concentra în jurul ideii că România trebuie să aibă în exterior aprecierea pe care o merită, adică o politică externă echilibrată şi consecventă, fără suişuri şi coborîşuri, care nu pot fi permise în acest domeniu. Fiind unul dintre cele mai însemnate state europene – ca teritoriu şi ca număr de locuitori – şi cu o poziţie geostrategică extrem de importantă, România trebuie să aibă toate şansele să fie respectată la adevărata ei valoare.

Dilema Veche: Ce greşeli n-aţi vrea să faceţi în exercitarea mandatului de preşedinte? 

Kelemen Hunor: Ar fi o greşeală enormă pentru orice preşedinte să fie surd şi orb la adevăratele nevoi ale comunităţilor locale, ale fiecărui cetăţean.

Această greşeală se poate comite doar în cazul în care agenda preşedintelui şi agenda cetăţeanului nu coincid, sau – mai bine zis – dacă realitatea văzută din Cotroceni este cu totul şi cu totul alta decît cea din Cîmpulung Muscel.

Istoria ne oferă o serie de exemple despre astfel de conducători care, mai devreme sau mai tîrziu, au avut numai de pierdut.

Află ce a răspuns Kelemen Hunor la întrebările „Ce greşeli n-aţi vrea să faceţi în exercitarea mandatului de preşedinte?”, „Preşedintele ţării are nevoie de dileme?” şi „Dintre contracandidaţii dvs., cu care v-ar plăcea să participaţi la dezbaterea finală dinaintea turului II? De ce?” pe dilemaveche.ro.


Kelemen Hunor a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară şi Facultatea de Filozofie (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj). A fost redactor la Radio Cluj şi la revista culturală Korunk. A publicat volumele Minuszévek (Anii minus, poezii, premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), editura Kriterion, 1995; A szigetlakó (Insularul, poezii), Editura Pallas Akadémia, 2001; A madárijesztök halála (Moartea sperietoarelor de păsări, roman), Editura Mentor, 1999. Deputat de Harghita din partea UDMR din 2000. Preşedinte executiv (din 2007) şi preşedinte (din 2011) al UDMR. A candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, obţinînd 3,83% din voturi. Ministru al Culturii în Guvernele conduse de Emil Boc şi Mihai-Răzvan Ungureanu (2009-2012). În prezent, ministru al Culturii în Guvernul condus de Victor Ponta.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite