Adevărul Live, Elena Udrea: Toţi candidaţii să dea declaraţie pe proprie răspundere că nu au fost ofiţeri acoperiţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele PMP Elena Udrea, candidata partidului la alegerile prezidenţiale, a discutat cu jurnalistul Dan Marinescu, la Adevărul Live, despre debutul campaniei electorale şi despre strategia sa pentru alegerile din noiembrie.

Principalele declaraţii:

Vorbim de ofiţeri acoperiţi zilele acestea. Cum vedeţi dvs. cazul Robert Turcescu?

Nu ar trebui să fie în agenda publică, în acest moment, o astfel de dezbatere. Ar trebui să vorbim despre candidaţi şi, cu toate acestea, avem de câteva zile pe agendă doar acest subiect. E grav dacă avem un candidat care ascunde un astfel de secret, că ar fi fost ofiţer acoperit. Cazul Robert Turcescu arată că e foarte important ca un posibil viitor preşedinte să nu aibă astfel de schelete în dulap.

În orice moment se poate întâmpla să fie şantajat, pus sub presiune. Asta, dacă se întâmplă unui jurnalist, ne putem imagina ce ar însemna dacă s-ar întâmpla unui preşedinte. Ce se întâmplă într-un astfel de moment cu un preşedinte? Ar putea fi pus în situaţia să facă aşa cum i se cere. În cazul Turcescu, vedem ce ar putea însemna ca un candidat să fie fost sau actual ofiţer acoperit. Cred că este o dezbatere care în mod normal era foarte bine dacă nu se întâmpla în plină campanie pentru Preşedinţie, pentru că a ocupat tot spaţiul public.

Nu mai sunt foarte multe ocazii să vorbeşti despre programul, viziunea ta de candidat. Dezbaterea e ocupată de problema ofiţerilor acoperiţi. Dacă avem un astfel de candidat, cel mai bine ar fi ca acesta să recunoască. Nimeni nu consideră în cazul lui Turcescu că s-a încălcat legea. Să ai un candidat în situaţia asta e grav pentru România. Aş face o propunere contracandidaţilor, aş face o propunere celor care se află în competiţie să îşi asume în declaraţie pe proprie răspundere că nu au fost. Eu fac această declaraţie.

Aţi fost ofiţer acoperit a unui serviciu de informaţii?

Dacă mă întrebaţi pe mine, nu am fost ofiţer acoperit şi nici nu sunt. Nu există nici măcar o discuţie despre faptul că aş putea fi eu. Pentru electorat e relevant dacă toţi candidaţii ar putea să îşi asume că nu au fost.  E o dezbatere care contează, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în campanie, în momentul în care ar trebui să ne formăm opţiuni. Ar trebui să puneţi întrebarea altfel. Dacă legea interzice să spui că ai fost, pusă întrebarea invers poate e mai uşor să îi ajutăm să fie sinceri.

Cine ar putea să-l şantajeze pe candidat?

Oricine care cunoaşte un astfel de secret. Serviciile şi nu numai.  Un serviciu, o instituţie în sine nu cred că ar şantaja, dar persoane angajate în instituţia respectivă o pot face. Îmi imaginez că persoane care ar avea informaţia ar putea face şantaj la Preşedintele României pentru tot felul de cauze care ţin de un interes privat, orice se poate. Ar trebui să prevenim o astfel de situaţie în care preşedintele să aibă un motiv de a fi şantajat.  Dacă nu e important, nu văd de ce candidatul nu ar recunoaşte. E evident că dacă ascunde asta, i se pare un secret relevant.

Eu mă gândesc şi acum cum se uită partenerii noştri străini la ce se întâmplă în acest moment. Noroc că pe unde s-a dus domnul Ponta nu îl bagă nimeni în seamă. Se poate, dacă lucrul ăsta s-ar întâmpla şi am avea un preşedinte în situaţia lui Turcescu, cum ar fi privit cel care reprezintă România în relaţiile externe?  E o situaţie pe care ar trebui să o preîntâmpinăm.

Dacă se confirmă că Robert Turcescu a fost ofiţer acoperit, credeţi că este un lucru grav că în presă există ofiţeri acoperiţi?

Da.  Îmi amintesc că, în 2005-2006, a fost o dezbatere în societate, au fost câteva cazuri făcute publice. A fost o dezbatere să fie retraşi acoperiţii din presă şi legislaţia interzice să existe ofiţeri acoperiţi în presă şi interzice să fie influenţată opinia publică de către agenţi acoperiţi în interiorul ţării.  Dacă astfel de legislaţii au fost generate în ţări care au o tradiţie şi a serviciilor secrete şi a democraţiei mai îndelungată, e important. Cred că în România această dezbatere a avut loc şi părerea pe care mi-o menţin e că nu ar trebui să avem ofiţeri acoperiţi.

Ce ar putea face serviciile secrete cu ofiţeri acoperiţi în presă?

Ne spune Turcescu dacă a făcut ceva ca urmare a acestui statut. Se pot întâmpla lucruri mărunte, banale, cum ar fi să primeşti într-o emisiune pe cineva şi nu pe altcineva. Turcescu era un moderator, nu trebuie să ne gândim că se pune în pericol securitatea naţională, dar se pot întâmpla lucruri mărunte care ţin de activitatea jurnalistului. Înţeleg că a spus că a făcut uneori lucruri care i s-au cerut. În emisiune.

Nu un serviciu care are ofiţeri în presă ar face asta, dar pot fi persoane din serviciile respective care să îşi creeze avantaje personale din relaţia cu un ofiţer acoperit în presă. De foarte multe ori, anumite acţiuni din presă sau anchete sunt puse pe seama unui ocult care determină apariţia în spaţiul public a informaţiilor de tot felul.

Asta se şi pliază pe mentalitatea noastră, tot timpul ceva e în spate. Avem o istorie care ne-a determinat comportamentul de azi. Dacă nu pui reguli, astfel de situaţii care pot fi gândite un scop pozitiv, pot fi gândite cu scopul de a acţiona în interesul naţional, dar pot scăpa de sub control pentru că ajung să fie gestionate de oameni, iar oamenii sunt de tot felul.  Trebuie stabilite reguli şi una ar fi aceasta: să nu existe ofiţeri acoperiţi în presă. E o dezbatere care cu siguranţă se va termina.

Dacă veţi ajunge preşedinte, veţi încerca să lămuriţi lucrurie acestea?

Cred că e treaba unui preşedinte să lămurească lucrurile acestea.

Veţi cere ca toţi ofiţerii din presă să fie retraşi?

Evident, trebuie protejate totuşi şi aceste instituţii, dar este un subiect şi ar fi o decizie care trebuie vorbită cu instituţiile implicate pentru a nu se întâmpla ce s-a întâmplat acum cu Robert Turcescu. Eu nu aş avea încredere în oameni, aş merge pe reguli clare care să fie respectate.

Preşedintele Băsescu a declarat că vă este aproape, iar dânsul este cel care a lansat această temă. Bănuiesc că îl ştie. V-a spus despre cine este vorba?

Nu, categoric nu şi nu am întrebat niciodată. Dacă preşedintele va lămuri subiectul, dovada faptului că nu a fost o ipoteză lansată de dragul dezbaterii este tocmai cazul Turcescu. Vedem acum că trebuie să ştim dacă există un ofiţer acoperit, pentru că e foarte periculos.

Veţi milita pentru îmbunătăţirea relaţiei cu Federaţia Rusă?

Cred că relaţia cu Rusia trebuie gândită în acord cu interesele partenerilor strategici pe care îi avem. Faptul că Rusia a avut politica asta de expansiune şi a dovedit că în orice moment poate interveni militar într-o ţară parteneră NATO arată că nu putem avea încredere în Rusia, de aceea ar trebui privită cu atenţie o viitoare construcţie, o viitoare regândire a relaţiei cu Rusia şi fără să punem în pericol garanţiile de securitate. Suntem într-un moment în care încrederea în relaţia cu Rusia nu mai are resurse, deci nu are pe ce să se bazeze, având în vedere comportamentul Rusiei, însă pe viitor putem gândi o relaţie cu Federaţia Rusă, o relaţie corectă. O relaţie care poate fi construită pe argumente economice, dar e nevoie să se refacă încrederea în Federaţia Rusă nu doar în ce priveşte Guvernul de la Bucureşti. Această încredere tocmai a fost afectată profund şi s-a văzut lucrul acesta prin deciziile care s-au luat la Summit-ul NATO în Ţara Galilor.

Relaţia asta corectă ar presupune şi renunţarea la anumite lucrurri, cum ar fi renunţaea la tezaur?

Nu.

Sunteţi pentru o Uniune în care ţările să renunţe la suveranitatea naţională?

Nu trebuie să acceptăm o Europă cu două viteze, ca în Europa să existe cetăţeni privilegiaţi şi de mâna a doua. Există deschiderea pentru a construi o Europă puternică unită, care să fie un partener puternic pentru SUA.

Sunteţi pentru menţinerea parteneriatului strategic cu SUA?

 Da, categoric, cred că este unul dintre cei piloni de politică externă, de securitate şi apărare pe care România îi are: Parteneriatul Strategic cu SUA, prezenţa României în NATO şi continuarea integrării în UE. România trebuie să continue acest parteneriat şi să se implice în calitate de partener, să pună în practică prevederile acestui parteneriat. Există şi o latură economică a acestui parteneriat, prezenţa investitorilor americani în România trebuie încurajată.  Latura economică trebuie vizată de România şi trebuie să profităm cumva de acest parteneriat.

Sunteţi pentru construcţia de autostrăzi şi linii ferate cu ajutorul investitorilor din China? 

 Noi am avut ca şi Guvern discuţii la momentul acela cu guvernul chinez despre posibilitatea ca anumite investiţii mari să se facă în România. Aceste promisiuni ale lui Ponta sunt praf în ochi şi un pretext pentru a justifica apropierea sa faţă de China, dar dacă partenerii chinezi ar veni să investească în România în condiţiile pe care legislaţia română le impune, dacă în aceste condiţii ar veni să construiască în România, sunt bineveniţi.  România are nevoie de investiţii străine majore. Condiţiile pe care le solicitau investitorii chinezi fac dificilă prezenţa unor astfel de proiecte în parteneriat pe teritoriul României.

Veţi milita pentru unirea cu Republica Moldova?

 În spaţiul UE şi cred că va trebui să continuăm sprijinul acordat R. Moldova de a-şi urma parcursul european. Am văzut că şi premierul Ponta a devenit interesat de unire, după ce a fost chiar împotriva acordării de cetăţenie pentru moldoveni. Poate fi un proiect de ţară, dar cu acordul popoarelor, dacă ambele popoare doresc acest lucru.

Susţineţi acordarea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc?

Nu. Niciodată, cât voi fi preşedinte, autonomie pe criterii etnice, nu. Autonomie pe criterii administrative, la Harghita cât la Tulcea, da, dar o autonomie administrativă şi aceeaşi în condiţiile unei legi care să privească reorganizarea administrativ-teritorială a întregii ţări. Demersul celor de la UDMR de a ieşi cu acest proiect a părut forţat şi a iritat pe mulţi.  Nevoia de a avea regiuni există, dar ar trebui să aşteptăm o lege care să privească întreaga ţară.

Veţi susţine mărirea bugetului Ministerului Apărării?

Da, şi este o obligaţie pe care toate ţările membre NATO o au. S-a rediscutat la ultimul Summit NATO, deci este şi obligaţia noastră. Ar trebui, desigur, să grăbim atingerea acestui plafon.

Veţi milita pentru instalarea unor baze NATO permanente pe teritoriul României?

 În acest moment avem două baze pe teritoriul nostru, garanţii de securitate sporite. România, Bulgaria au aceste garanţii de securitate şi avem o situaţie similară cu celelalte ţări de la limita nord-vestică a teritoriului NATO, deci aşa cum stau lucrurile, România are asigurată securitatea.
 

Nu aţi cere ca preşedinte noi baze?

În acest moment, cred că avem suficiente garanţii de securitate.

Credeţi că actualul şef al SRI ar trebui schimbat?

Cred că nu, doar dacă ar vrea dânsul să plece. A fost un om corect faţă de statul român, chiar dacă a venit din opoziţia din politică, pentru că a fost numit în timpul guvernării Tăriceanu, a ţinut echilibrul în fruntea acestui serviciu, nu s-a implicat politic, nu a implicat serviciul în scandaluri, deci a reuşit să fie echilibrat, are o bună imagine şi serviciul a dobândit o bună imagine, deci cred că este un om care şi-a făcut foarte bine treaba, a urmat valorile statului de drept. A fost un om care permanent a susţinut nevoia de respectare a statului de drept.

Toată lumea ştie că domnul Maior este şi naşul domnului Ponta. Aţi sesizat că această legătură i-ar crea un avantaj domnului Ponta?

Eu nu cred şi nu există motiv să gândesc altfel, că a acţionat părtinitor, justificat de această relaţie. A fost tot timpul în slujba instituţiei.

Veţi merge pe principiul de a numi în fruntea serviciului oameni din cealaltă parte a spectrului politic?

Cred că e o bună idee să ţii echilibrul şi să nu laşi toată puterea în mâna aceluiaşi partid, de aceea mi se pare riscant să ai Guvern PSD, Preşedinte de la PSD, dacă ai mai avea şi serviciile...  Important e să vină omul potrivit. Poţi să te şi păcăleşti, să numeşti pe cineva care e în Opoziţie, dar în fruntea instituţiei nu are performanţă sau e extrem de implicat politic. Pe de o parte, e un principiu bun, pe de altă parte, trebuie văzută şi persoana.

Trecem la Justiţie. Sunteţi de acord cu o lege a amnistiei pentru anumite fapte de corupţie?

Pentru nicio faptă de corupţie. Există această tentaţie la oamenii politici şi cred că există în orice sferă, ca atunci când pot, să genereze privilegii. Cred că trebuie să reziste acestei tentaţii, ei sunt cei care dau startul, care reprezintă exemplul în societate şi să militeze pentru sancţionarea drastică a actelor de corupţie şi niciodată să nu fie de acord cu legea amnistiei referitoare la fapte de corupţie. Da, adică aşa cum este şi acum.
 

Susţineţi ideea ca toţi politicieni să beneficieze de imunitate doar în cazul declaraţiilor politice?

Da, adică aşa cum este şi acum. Legea aşa prevede, că ai imunitate, deci nu răspunzi doar pentru declaraţii politice. Că uneori cererile de arestare preventivă sunt respinse nu înseamnă că parlamentarul nu răspunde, ancheta merge mai departe, doar că cererile sunt blocate.  Ar trebui şi în cazul parlamentarilor, până la urmă vorbim de 588 de oameni, să fie la fel, să nu aibă un statut special. Evident că se face o discriminare pozitivă.
Dincolo de asta, răspunderea penală există pentru parlamentari.

Vi se pare că DNA mai face dosare politice sau a făcut dosare politice?

Cred că DNA  a lucrat din ce în ce mai bine. A fost o aşteptare în societate şi exemplele care au venit de-a lungul timpului, şi s-a văzut că au fost din punct de vedere al apartenenţei politice, de peste tot. Absolut toate cazurile care au fost până acum şi se ştiu cercetate arată că nu există criteriul culorii politice şi cred că trebuie încurajat. Justiţia e condusă de femei şi putem spune că rezultatele sunt foarte bune. Sunt femei care îşi fac foarte bine treaba. Cât priveşte DNA, imaginea este a unei instituţii care funcţionează corect.

Credeţi că actualul şef al DNA ar trebui schimbat?

Abia a fost pus actualul şef DNA, cum să fie schimbat? Categoric, nu. Şeful DNA de azi e un procuror foarte bun care a dovedit că poate ţine instituţia independentă de politică.

Îl veţi graţia pe Dan Voiculescu dacă va face o cerere în acest sens?

Categoric, nu, dar înţeleg dacă Ponta a avut o dificultate în a răspunde.

Trecem la economie, baza tuturor lucrurilor. Veţi milita pentru trecerea României la moneda euro?

Da. Trebuie să realizăm în ce măsură economia poate intra în acest parcurs, dar e un target pe care trebuie să îl menţinem, aderarea României la moneda euro. Dacă tot avem ca proiect o Uniune Europeană puternică, este un element de coeziune acesta.

Credeţi că valorificarea resurselor oastre ar trebui lăsate în seama generaţiilor viitoare?

Faţă de părinţii noştri, şi noi suntem generaţia viitoare. Cărei generaţii să lăsăm? Mi se pare un criteriu dacă această exploatare afectează mediul. Dacă o exploatare afectează mediul, sunt categoric împotrivă. Nu e nicio ezitare în cazul meu. Dacă afectează mediul, categoric nu. Resursele trebuie valorificare în condiţiile în care valorificarea lor nu afectează mediul. Putem să mai aşteptăm tehnologii care garantează că mediul nu e atins. Nu avem certitudinea că există gaze de şist la noi. Cât priveşte Roşia Montană, cei care ar fi trebuit să contruiască acel bazin de decantare au mai făcut altul care s-a fisurat.
 

Susţineţi continuarea proiectului miniser de la Roşia Montană?

Câtă vreme nu există garanţia că mediul nu e afectat, nu. Există alte resurse acolo care pot fi valorificate, cum ar fi exploatarea lemnului sau turismul care ar putea da de lucru oamenilor din zonă.

Dar exploatarea gazelor de şist?

Până acum ştim că exploatarea gazelor de şist se face prin fracturare hidraulică. Ştim că e nociv pentru mediu şi pentru oamenii care locuiesc în zona de exploatare. Deci în aceste condiţii nu cred că trebuie să trecem la exploatarea gazelor de şist. Dacă în viitor se vor descoperi metode cert nepoluante, da, dar în aceste condiţii, nu.

Susţineţi creşterea redevenţelor pe care statul român le încasează?

 Profitul merge la agenţii care fac aceste exploatări. Statul trebuie să câştige mai mult, e păcat că nu încasăm mai mult, deci sunt pentru creşterea acestor redevenţe şi pentru o măsură care să însemne ca o parte din aceste redevenţe să rămână la comunitate.

Veţi milita pentru menţinerea cotei unice de impozitare?

Da. A fost o măsură care a ajutat economia.

Veţi milita pentru introducerea unei impozitări progresive în funcţie de venituri?

Nu, pentru că ar duce la sărăcirea unei categorii de salariaţi şi ar face ca foarte mulţi angajatori să treacă pe limita minimă pentru a avea un impozit minim, ceea ce ar fi în defavoarea angajaţilor. Sunt convinsă că agenţii economici ar trece la reducerea veniturilor, tocmai pentru a plăti mai puţin impozit la stat. Nu şi-ar atinge obiectivul măsura asta, dimpotrivă.

Sunteţi de acord cu suprataxarea marilor averi?

Sunt de acord ca marile averi să fie justificate, iar când nu sunt să se poată trece la confiscarea acestora.

Trecem la întrebări pe tema educaţiei. Veţi milita ca bugetul Educaţiei să fie 6% din PIB?

 Da, este un angajament pe care partidele politice şi l-au luat. Cel mai mult a alocat Guvernul Boc, dar nu s-a ajuns la 6%.

Sunteţi de acord cu organizarea celei de-a treia sesiuni de Bacalaureat?

Nu. E o altă măsură din pachetul de cadouri făcute de Ponta în scopul de a mai câştiga nişte voturi în rândul tinerilor care nu au luat bacalaureatul.

Sunteţi pentru menţinerea clasei zero?

Clasa zero trebuie păstrată, ajută la adaptarea mai rapidă a copiilor şi la dobândirea unor rezultate în rândul celor mici, într-un timp scurt.

Sunteţi de acord ca intrarea la licee sau facultăţi să se facă exclusiv pe nota de la admitere?

Mi-am dat seama că e mult mai bine să se bazeze şi pe notele obţinute în liceu pentru că determină o pregătire temeinică pe durata celor patru ani. Poate fi reglat procentul în care contează notele din liceu faţă de nota de la examen, nu trebuie să fie neapărat 50-50. Trebuie avută în vedere şi pregătirea pe durata celor patru ani de liceu, totuşi. Nu toată lumea e pregătită să facă o şcoală care te pregăteşte în toate domeniile.
 

Sunteţi de acord ca Religia să devină materie obligatorie?

Sunt de acord ca religia să fie predată în şcoli, obligatoriu, fără să se transforme aceste ore de religie într-un proces de susţinere a unei biserici sau a alteia. Trebuie să aibă nişte repere morale. E important să se predea perceptele morale, valori precum corectitudinea, să nu minţi, să nu furi, aceste valori folosesc.

Susţineţi ideea intonării imnului de stat, zilnic, la începutul cursurilor?

Mă raportez la şcoala pe care am făcut-o eu şi cântam imnul, e adevărat. Cred că ar fi o ocazie să obişnuim copiii şi tinerii cu patriotismul, cred că valorile naţionale trebuie respectate şi respectul trebuie învăţat din şcoală.

Vă place actualul imn de stat sau era mai bun un alt imn, care să fie mai emoţionant?

Cred că imnul actual e potrivit, e vibrant cu ce se întâmplă în societate. Pe mine cel puţin mă emoţionează. 

Să trecem şi la sănătate. Susţineţi ideea ca la baza sistemului de sănătate să stea principiul: banii urmăresc pacientul?

Este un principiu care ar face ca serviciile medicale să fie calitate, dar trebuie prevăzut, acolo unde distanţa până la un spital ar fi mare, să rămână o unitate spitalicească chiar în condiţiile în care nu ar fi performantă economic. Au fost situaţii concrete în care nu neapărat numărul de pacienţi ar fi justificat asta, dar distanţa era atât de mare, încât existenţa spitalului respectiv era necesară.  România frumoasă înseamnă să ai încredere să mergi în spital, nu să te tratezi de una şi să ieşi bolnav de altceva ori să te duci în spital şi să nu mai ieşi.

Sistemul de sănătate românesc nu prezintă încredere. E o practică a Guvernului Ponta, sunt practici ale guvernelor de stânga. Trebuie ca cei care sunt scutiţi de impozit să fie cei care îndeplinesc nişte condiţii obiective.

Reforma statului şi politică internă. Veţi milita pentru reîmpărţirea administrativ-teritorială prin desfiinţarea judeţelor?

Ca să spui că desfiinţezi nişte judeţe, principala obiecţie nu ţine de calitatea serviciilor, ci de ce se întâmplă cu şefii judeţelor respective. Erau obiecţii şi din partea preşedinţilor de CJ care aveau un statut şi o miză personală. Dezvoltarea regională nu era deloc regională, era mai degrabă judeţeană şi locală.  Nu exista un proiect, nu am avut proiecte regionale care să includă mai multe judeţe, pentru că fiecare încerca să facă proiecte la el în judeţ. Nimeni nu se gândea să susţină un proiect dedicat mai multor comunităţi. Asta arăta că era nevoie de o împărţire administrativ-teritorială. Trebuie făcută această reorganizare trecând chiar peste nemulţumirea liderilor din teritoriu.  Reîmpărţirea trebuie făcută.

Susţineţi micşorarea atribuţiilor preşedintelui, prin modificarea Constituţiei?

Nu, preşedintele are atribuţii conform dorinţei poporului român. Poţi să influenţezi prin numirile din Guvern, prin numirea premierului. Nu ai atribuţii directe, dar cred că de la preşedinte cetăţenii aşteaptă să poată să se implice în rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă ţara şi societatea. Dacă erau mult mai clare, cu siguranţă nu ne-am fi trezit cu două suspendări ale preşedintelui, timp de zece ani.
 

Sunteţi de acord ca preşedintele ţării să fie ales de Parlament?
 

Nu. Cred că nu e nimeni de acord, au fost cercetări, 90% din populaţie vrea să aleagă direct preşedintele, e procesul electoral care aduce la urne cei mai mulţi votanţi. Trebuie ales în continuare prin vot şi să aibă pârghiile cu care să poată răspunde aşteptărilor cetăţenilor.

Sunteţi de acord ca partidele politice să fie finanţate exclusiv de la bugetul de stat, printr-o cotă fixată prin lege?

Nu, dar ar fi, cred, greu şi pentru buget şi ar genera nemulţumire în rândul populaţiei, dar e obligatoriu să transparentizăm procesul de finanţare. Dacă nu se întâmplă nimic, legea poate fi îmbunătăţită. Lucrurile sunt diferite de ce se spune public.  Finanţarea partidelor acum e greoaie, deci probabil acum cheltuielile vor fi mai mici. E o mare ipocrizie, toată lumea spune că respectă prevederile, când cheltuielile de campanie sunt mai  mari decât ce se declară. Finanţarea partidelor politice e o cauză a corupţiei. Cât timp un partid politic se finanţează la negru, nu vom şti ce îşi asumă liderii de partid faţă de finanţatori.

Susţineţi ideea unui Parlament unicameral?

Sunt obligată, a fost un vot al cetăţenilor pentru Parlament unicameral. Eu cred că trebuie respectată voinţa poporului. Categoric, da.

Sunteţi de acord cu oficializarea căsătoriilor gay?

Nu. Am mai spus lucrul acesta. Nu am nicio problemă cu această minoritate, dimpotrivă.  Cred că legislaţia noastră e permisivă, nu sunt discriminaţi în societate.

Cum vedeţi apariţia domnului Meleşcanu?

A surprins pe foarte mulţi, pe alţii nu. Se vorbea de foarte mutl timp despre o candidatură a sa. Intrarea domnului Meleşcanu arată degringolada din PNL. A venit cu Iohannis, cu Tăriceanu, cu Meleşcanu. Este un partid care s-a împărţit în trei proiecte. Îmi pare rău de PDL. PDL s-a împărţit între domnul Iohannis şi doamna Macovei. Eu sunt demult cu un alt partid. Îmi pare rău că un partid cu un trecut cu victorii importante se pliază în spatele unui candidat care le-a fost adversar. PDL are structuri mult mai puternice în teritoriu. Jocurile se vor face în partea de sus a clasamentului, contează ce se întâmplă între primii candidaţi. Mă aştept ca oamenii să se conecteze la procesul electoral, să se uite cu atenţia la candidaţi, ceea ce va schimba clasamentul. Există trenduri ale candidaţilor, unii scad, alţii cresc, alţii stagnează.

Dacă ACL rămâne fără candidat, vă aşteptaţi să vă susţină pe dvs., pe doamna Macovei, pe domnul Meleşcanu?

Va fi interesant. Chiar de pe acum, sunt foarte mulţi de la PDL care mă susţin, au fost alături de mine. Cei de la PDL, evident că sunt mai degrabă apropiaţi de mine.

Se va rupe ACL?

Este foarte posibil. Nu cred că ar mai funcţiona partidul ca atare, luat şi dus în spatele unui candidat. Foarte mulţi mă vor susţine pe mine şi este firesc să fie aşa. Sunt şi candidatul lor. Vom vedea cum se împarte votul PNL. Cu sau fără o schimbare, electoratul ACL se va împărţi.

Dacă domnul Iohannis rămâne candidat, cine intră în turul II?

Eu intru în orice situaţie. Eu sunt un candidat care a iniţiat peste 6.000 de proiecte în toată ţara. Sunt un om care am ce arăta că am făcut atunci când am ocupat o funcţie. Sunt candidatul acre intră în turul II, altfel nu aş fi intrat în turul II, dacă nu aveam această convingere. După lansarea caceasta grandioasă a lui Ponta, cu cel puţinh 2 milioane de euro cheltuite, am decis că nu mai facem lansarea într-un fel care să semene cu acesta. Duminică vom face un marş împotriva prostei guvernări.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite