Care sunt avantajele unui referendum pe justiţie, simultan cu alegerile europarlamentare

Sunt convins că mai toate partidele politice şi Administraţia Prezidenţială îşi fac deja socotelile în legătură cu oportunitatea unui referendum pe problemele justiţiei, simultan cu alegerile europarlamentare. CCR a desfiinţat legea propusă de PSD şi ALDE din care rezultă că nu se pot organiza referendumuri simultan cu alte alegeri.

Preşedintele Iohannis a declanşat în 24 ianuarie 2017 procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a primit aviz pozitiv în Parlament. Însuşi faptul că PSD şi ALDE au promovat o lege care să interzică această suprapunere, între referendum şi alegeri, reprezintă o dovadă că nu le convine deloc aşa ceva. Când a lansat referendumul, Klaus Iohannis a anunţat şi tema acestuia: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Tăriceanu a simţit şi el pericolul, şi a declarat: „E incorect să foloseşti referendumul pentru a influenţa alegerile. Trebuie găsite date complet separate, pentru a nu bruia subiectul principal. Subiectul principal acum sunt alegerile europene, care nu trebuie bruiate cu altceva“.

Prezenţa la vot va fi substanţial mărită

După ani de zile în care Justiţia a fost problema nr. 1 de discuţie pe agenda publică, interesul populaţiei, de toate categoriile de vârstă şi ocupaţii, este la cote maxime. Argumentul „nu am cu cine vota“ este depăşit de interesul pentru o justiţie corectă şi eficientă. 99% dintre alegători nu au dosare penale, nu-şi apără propria piele de o sancţiune primită în justiţie. Aşa că n-au motive să nu se prezinte la votul pentru referendum, ocazie cu care vor vota şi cu partidul pe care-l cred că le reprezintă interesele. Important este că se mişcă din casă şi merg la secţiile de votare. Oricum dezbaterile politice publice la care s-a ajuns, manifestaţiile de sute de mii de cetăţeni şi, mai nou, ale magistraţilor, ar fi ridicat cota de prezenţă la vot.

PSD a câştigat alegerile cu 18% din numărul total de electori, şi conduce ţara, pentru că 60% au stat acasă şi nu s-au sinchisit de consecinţele neparticipării la vot. Acum cred că s-au lămurit, şi vin la vot pentru a nu se repeta istoria.

În cazul referendumului simultan cu alegerile europarlamentare, am putea conta pe o prezenţa la urne de 65-70%.

Toate dezbaterile publice se vor purta în jurul întrebării de la referendum

Este extrem de importantă alegerea întrebării. Să fie simplă, uşor de înţeles, fără posibile interpretări. O întrebare sofisticată legată de lupta anticorupţie ar putea fi uşor manipulată de PSD-ALDE cu argumentul că şi noi vrem lupta anticorupţie, dar cu o justiţie „corectă“. Când începem să discutăm ce înseamnă „corectă“, nu se mai termină discuţiile. Le purtăm de 15 ani.

În continuarea iniţiativei „Fără penali în funcţii publice“, o întrebare bună ar fi:

„Sunteţi de acord ca persoanele trimise în judecată, sau condamnate definitiv, în dosare penale, să nu aibă acces la funcţii publice?“

Am eliminat ancheta penală, care se declanşează oricum la simple acuzaţii venite de la fitecine, eventual de la reclamagii de profesie. Dacă un dosar penal a trecut de Camera Preliminară, înseamnă că există suficiente probe pentru a justifica un proces de judecată în penal, şi atunci inculpatul trebuie să părăsească funcţia publică. Nu avem ce discuta aici, ce argumente ar putea fi aduse împotriva întrebării? Persoana implicată în derularea judecării unui proces penal este suspendată din funcţie. Dacă va fi achitată, va reveni pe funcţie, dacă nu, va pleca definitiv din funcţia respectivă. Este simplu de înţeles pentru oricine. Aşa se întâmplă în ţările cu democraţie consolidată.

Sintagma „dosare penale“ este mai largă decât cea „dosare de corupţie“. Dacă o persoană a încălcat legea penală, de exemplu a condus beat la volan, este la fel de grav şi nu mai poate ocupa funcţia publică, pentru că acolo avem nevoie de oameni cu maximă integritate şi responsabilitate.

Discuţiile pe această tematică vor ocupa toate dezbaterile din campania electorală şi este foarte bine să fie aşa. Nu cred că vreun partid va avea tupeul să propună candidaţi la PE deja condamnaţi sau aflaţi în curs de judecare.

Consecinţele aprobării referendumului

Nu văd cum Liviu Dragnea şi alte personaje acuzate de corupţie sau de furt din averea statului vor mai putea rămâne în funcţii publice. Ar însemna să ignore voinţa poporului. Şi referendumul din 2009 a fost ignorat, dar ulciorul nu merge de multe ori la apă. Nu poţi ignora la infinit art 2 din Constituţie, fără a fi alungat cu pietre de la putere:

Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Preşedintele Iohannis poate declanşa procedurile de organizare a referendumului imediat, fără a aştepta publicarea motivării, deoarece decizia CCR este clară şi evidentă. Dezbaterea publică concentrată pe aceste tematici face bine României şi creşte interesul şi prezenţa la vot în 26 mai, ziua alegerilor europarlamentare.