Ce se va întâmpla cu R.Moldova după alegerile din 24 februarie. Dictatură a la Maduro sau Lukaşenko?

Preşedintele R.Moldova Igor Dodon şi oligarhul Vladimir Plahotniuc FOTO Arhivă

Alegerile parlamentare de la 24 februarie ar putea reprezenta un moment de cotitură geopolitică pentru destinul R.Moldova dacă cetăţenii statului frate dintre Prut şi Nistru nu vor ieşi masiv la vot ca „să strice calculele binomului PDM-PSRM“ în contextul în care există premise reale de reinstaurare a unei noi Cortine de fier pe Prut.

Plahotniuc şi oamenii săi nu au decât un singur ţel: să menţină statul moldav la periferia dintre EST şi VEST şi totodată să instaureze o dictatură cu parfum de autoritarism putinian, bolivarian (Venezuela) sau de tipul lui Lukaşenko (Belarus).

Chiar dacă Plahotniuc şi aliaţii săi din PSRM şi Partidul lui Şor au de partea lor legea mixtă electorală, turismul electoral din Transnistria şi sprijinul tacit al trolilor putinişti, Blocul ACUM şi organizaţiile civice unioniste reprezintă în momentul de faţă singura certitudine că vectorul european nu va muri pentru moment în Republica Moldova dacă vor obţine un scor bun în aceste alegeri şi implicit în reconfigurarea viitorului plen de la Chişinău. Campania electorală de la Chişinău a scos în prim plan un oligarh disperat să pozeze în faţa electoratului moldav pauper drept un democrat care „se gândeşte la viitorul cetăţenilor săi“, deşi este implicat în toate combinaţiile posibile de la vârful statului moldovean, începând cu furtul miliardului de la BEM până la lichidarea politică a fostului lider PLDM, Vlad Filat.

Pentru Plahotniuc şi oamenii săi din PDM miza acestor alegeri este uriaşă în contextul în care se pregăteşte „să treacă la alt nivel al dictaturii sale oligarhice“ la vârful statului moldovean, deşi în realitate guvernarea sa este falimentară şi întreţinută cu bani de la Bucureşti. Deşi au fost constant hărţuiţi şi şicanaţi de oamenii regimului lui Plahotniuc, liderii Blocului ACUM au şanse reale să producă „surpriza“ duminică dacă electoratul moldav se va mobiliza astfel încât scenariile din jurul „anulării scrutinului electoral sau anticipatelor“ să rămână nişte ipoteze de lucru ale oamenilor afiliaţi regimului.

Pentru că este greu de crezut că Plahotniuc va avea curajul să „facă manevre“ după modelul alegerilor pentru Primăria Chişinăului din vara trecută dacă se va ieşi masiv la vot. Strategia câştigătoare ar trebui să fie următoarea: „Nu pot ei fura cât putem noi vota!“. În viitorul Parlament au şanse de a accede patru formaţiuni politice: Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat, Blocul ACUM şi Partidul ŞOR, potrivit datelor unui sondaj realizat de compania IMAS, scrie moldova.org. Astfel, PSRM ar obţine 26%, PDM - 19,4%, Blocul ACUM - 16,8% şi Partidul ŞOR - 7,5%. Sub pragul electoral s-ar afla PCRM - cu 3,6% şi PN cu 1,8%.

Contactat de Jurnaliştii.ro, sociologul Nicolae Ţibrigan a declarat că opoziţia pro-europeană şi democratică riscă să piardă multe locuri în viitorul plen moldovean din această primăvară prin prisma sistemului electoral mixt care îl avantajează net pe Plahotniuc, deşi încalcă flagrant recomandările Comisiei de la Veneţia.

„Miza acestor alegeri (după un sistem mixt) este mare, în condiţiile în care câştigătorul (coaliţia câştigătoare, mai exact) ia tot, iar opoziţia pro-europeană şi pro-democratică riscă să piardă destule locuri în viitorul Parlament, mai ales după blocarea accesului acesteia la finanţare din fondul electoral şi la donaţii din partea diasporei. Chiar şi trasarea circumscripţiilor uninominale s-a realizat după criterii netransparente, încălcând recomandările Comisiei de la Veneţia. Plus că există o discrepanţă majoră în dimensiunile acestora (vezi circumscripţia 44, Taraclia – 34.000 alegători vs. circumscripţia 55, Europa de Vest – peste 130.000 de alegători)“, a subliniat Nicolae Ţîbrigan.

Potrivit acestuia, regimul democratic din R.Moldova s-a deteriorat în ultimii ani ca urmare a clientelismului politic şi a îngrădirii opoziţiei democratice.

„În ultimii ani, scena politică a Republicii Moldova s-a schimbat radical, de la anumite defecţiuni de funcţionare a regimului democratic, determinate în mare parte de clientelism politic, până la îngrădirea categorică a opoziţiei democratice în a-şi îndeplini funcţiile, la nivelul unei societăţi care trece prin procese de transformare, aşteptând şi alte oferte electorale“, a adăugat Nicolae Ţîbrigan.

„Anularea rezultatelor scrutinului alegerilor din municipiul Chişinău din anul trecut a reprezentat o lovitură distrugătoare la adresa justiţiei de peste Prut. Mai mulţi experţi şi comentatori politici semnalau deriva Republicii Moldova spre un model autoritar, asemănător celui pe care-l putem identifica în Belarus, unde toate instituţiile statului sunt controlate de către puterea politică, iar ţara este lipsită de o justiţie independentă.“

De asemenea, acesta a mai spus că R.Moldova se confruntă cu o criză gravă în ceea ce priveşte buna guvernare şi implicit anihilarea independenţei instituţiilor statului moldav de către oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Citeşte analiza completă pe Jurnaliştii.ro