Ce spune un expert american despre criza refugiaţilor, pericolul islamizării Europei şi confruntarea cu Rusia

Frances G. Burwell

Frances G. Burwell este vicepreşedinte pentru Uniunea Europeană şi iniţiative speciale în cadrul influentului think-tank american, Atlantic Council. Ea are în aria de expertiză relaţiile Statele Unite-Uniunea Europeană, politica externă şi de securitate a UE şi problemele politice şi economice ale relaţiei transatlantice. În timpul unei vizite la Bucureşti ne-a acordat următorul interviu.

Anul trecut, Europa a fost zguduită de criza refuiaţilor care a pus sub semnul întrebării nu numai solidaritatea, dar şi instituţiile europene. Cum va arăta Uniunea Europeană în urma acestei crize?

Frances G. Burwell: Pe termen scurt, vom avea o Uniunea Europeană mai slabă. Dar pe termen lung, Europa va fi mai puternică. Criza migranţilor este o criză uriaşă pentru Europa şi Europa se află întrun punct crucial. Europa este mult mai diversă decât se crede, mergeţi, de exemplu, în marile oraşe europene, cum ar fi Bruxelles, Paris sau Roma şi veţi vedea cât de diversă este Europa cu adevărat. Dar acum, asistăm la venirea unui număr foarte mare de oameni, într-un timp foarte scurt. Multe state europene nu au capacitatea administrativă să facă faţă unui asemenea fenomen. Chiar dacă ar vrea să rezolve problema şi nu ar fi o chestiune politică, tot nu ar avea capacităţile de cazare, de educare a copiilor şi aşa mai departe. Este o provocare uriaşă pentru Europa. Deasemenea, este o provocare între Vestul şi Estul Europei.Cele două părţi ale Europei au o istorie diferită. Dacă mergi înapoi, la sfâşitul războiului, aproape toată lumea era refugiată. Dar lecţiile au fost diferite. În această perspectivă, mă tem ca acestă criză a refugiaţilor să nu ducă la apariţia unei fracturi între vechii membri şi noii membri ai Uniunii Europene. Cred că Angela Merkel a avut dreptate când a spus că oamenii care au fost cândva  în spatele Zidului nu ar trebui să construiască acum noi ziduri împotriva celor care vin. Dar este foarte dificil. Noi, în Statele Unite avem altă istorie, fiecare este venit dintr-altă parte, dar în ţările din Europa nu există asemenea istorie. Deci, pe termen scurt, atenţia şi energia vor fi concetrate asupra crizei refugiaţilor. Dar pe termen lung, ar putea un factor pozitiv.

De ce?

Europa are o mare problemă demografică. Se pare că o parte dintre refugiaţi sunt educaţi şi doresc să muncească. Aceşti oameni sunt cei pe care îi doreşti în ţara ta. Ei pot aduce noi energii pentru Europa. Asta dacă vorbim de zece ani de acum înainte. Acum, Europa trebuie să-i integreze pe aceşti oameni. Criza miraţiei se va transforma în provocarea generată de integrarea acestor oameni.

Dar oamenii se tem de acte de violenţă, de terorism, de atentate, cum s-ar putea accepta şi integra aceşti refugiaţi?

Este o percepţie greşită, asimilarea islamului cu pericolul. În Statele Unite avem o solidă comunitate musulmană, ei au provocările lor cărora trebuie să le facă faţă, în special riscul radicalizării în rândul tinerilor. Am aflat însă de la oficiali din ministerele de interne din diverse state europene că tinerii se radicalizează pe internet. Sunt provocări, ori de câte ori ai de a face cu grupuri mari de altă cultură. Înţeleg, temerile sunt omeneşti, dar diversitatea aduce şi lucruri bune. De fapt, Europa are nevoie de aceşti oameni, din cauze demografice.Europa are nevoie ca oameni noi să vină aici. Ţările europene au rate ale natalităţii foarte scăzute, sub rata de înlocuire a populaţiei. În Statele Unite,  populaţia creşte prin imigraţie, deci şi Europa are nevoie de imigraţie.

Ce poate face Europa pentru a asigura siguranţa cetăţenilor săi? Îi poate primi pe toţi cei care vin?

Trebuie făcut un proces de verificare, de văzut dacă sunt cine susţin că sunt, dar asta va dura. Europa se schimbă şi devine mai diversă, oricum ai lua-o. Şi nu numai în ceea ce priveşte populaţia. UE a fost la început formată din şase ţări, acum nu mai sunt şase ţări. Lărgirea Uniunii Europene la 28 de state arată cât de diversă a devenit. Cred că acestă diversitate şi modul de a se acomoda cu ea, face parte din puterea Europei. De aceea, cred că pe termen lung, Europa va deveni mai puternică, dar până acolo, e adevărat Europa are de făcut faţă unor mari provocări.

Cum vedeţi rezolvarea crizei refugiaţilor? 

Valul de oameni pe care l-am văzut este doar începutul. Dacă nu rezolvăm situaţia din Siria, dacă Afganistanul ajunge într-o situaţie mai rea decât este acum, dacă în Irak situaţia se înrăutăţeşte, atunci vom vedea sute de mii de refugiaţi în plus. Iar Europa este locul în care aceşti oameni pot ajunge uşor.

Sunt deja temeri privind islamizarea Europei.

Aceste temeri există. Dar conform estimărilor unor experţi, chiar fără valul de emigranţi din ultimul an, populaţia musulmană a Europei ar fi crescut semnificativ. Unele calcule arată că, în 2050-2060, populaţia mulsulmană din Europa ar ajunge la 15-20%.

Pe ce se bazează aceste estimări?

Rata naşterilor şi nivelul de emigraţie de atunci, precizez înainte de declanşarea fenomenului refugiaţilor.Sigur sunt estimări, pentru că nu avem cifre exacte. Problema există, dar cred că doar puţine persoane vor ajunge să se radicalizeze. S-ar putea să asistăm la radicalizarea formaţiunilor de extremă dreaptă sau de extremă stângă. Acest fenomen ar putea fi accentuat de venirea emigranţilor în Europa.

Sunt riscuri şi dificultăţi, dar imi doresc ca şi Statele Unite să facă mai mult. America este într-un fel izolată, datorită distenţelor geografice, dar cred că ar trebui să facă mai mult.

Cu ceva timp în urmă, a făcut senzaţie o declaraţie a preşedintelui Comisiei Europene, domnul Junker, conform căreia Europa ar trebui să iasă de sub dictatul american în relaţiile cu Rusia. Cum vedeţi o asemnea declaraţie?

Relaţiile UE nu sunt dictate de SUA. Cred că Europa are o perspectivă diferită faţă de Rusia în raport cu SUA, pentru că este atât de aproape de Rusia. Europa ca întreg are relaţii economice mult mai extinse cu Rusia decât are America. Este şi o parte negativă a acestui aspect, faptul că Europa este mult mai vulnerabilă în relaţia cu Rusia. Dar Europa a ales împreună cu SUA să impună regimul de sancţiuni şi sancţiunile vor rămâne în vigoare până când motivele pentru care au fost impuse vor fi înlăturate. Dacă ne referim la cine vorbeşte mai mult cu ruşii, atunci nu preşedintele Obama este acea persoană, ci cancelarul Merkel. Aşa că afirmaţia că politica externă a UE ar fi condusă de americani nu are nicio bază reală.

Credeţi că implicarea Rusiei în Siria este o carte câştigătoare pentru Moscova?

Nu cred. În Siria nu sunt soluţii simple. Nu cred că Putin va instaura ordinea şi va aduce lucrurile unde au fost înainte. Pe de altă parte, nici opoziţia siriană nu este suficient de puternică pentrua rezolva situaţia în favoarea sa. Mă tem că va urma o lungă perioadă de violenţă în Siria şi domnul Putin s-a băgat singur în mijlocul acestei situaţii dificile. Pe termen scurt, Rusia va devenit un jucător mai activ în regiune, dar pe termen lung se va dovedi că nu a fost un lucru bun pentru ruşi şi în curând îşi vor da seama de asta.

Cât de importantă a devenit pentru America regiunea Mării Negre în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina şi a anexării Crimeii de către Rusia?  

Este interesant, după izbucnirea crizei în Ucraina, atenţia la Washington a fost îndreptată mai mult spre statele baltice şi Polonia. Cred este timpul să ne uităm la cine este cu adevărat aproape şi aici vorbim despre România şi despre Marea Neagră care nu vrem să devină un lac rusesc.