Cinci concluzii ale cazului Oprea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Iohannis l-a sfătuit să demisioneze, ministrul Oprea a refuzat. Între Preşedinţie şi Guvern se deschide o nouă criză, amplificată de declaraţiile jignitoare ale premierului la adresa şefului statului. Consecinţele  politice ale acestui caz sunt importante, aşa cum mişcarea legată de votul din diasporă de acum un an a fost decisivă în desemnarea câştigătorului.

  • Societatea dovedeşte că are reacţii rapide şi este capabilă în continuare să genereze atitudini protestatare, aşa cum s-a întâmplat în 2014. E adevărat, acum, nu au ieşit foarte mulţi oameni în stradă, dar revolta din mediile de socializare este solidă şi generalizată. Lumea s-a schimbat şi generaţiile de astăzi arată că nu sunt dezinteresate de ceea ce se întâmplă în spaţiul public. Mediul virtual devine marea scenă pe care se transmit mesajele, iar cine pierde aici pierde şi în lumea reală.
  • Pentru Gabriel Oprea, plecarea din post ar fi fost singura şansă pentru a mai rămâne în politică. Refuzul său de a demisiona nu este nici pe departe o victorie. Imaginea publică este deja formată şi schimbarea ei doar prin manevre de evitare a asumării oricărei răspunderi este o operaţiune fără nicio şansă de reuşită.  Până la alegeri mai este  cale lungă, dar UNPR nu are şanse să treacă pragul electoral, dacă va avea ideea să meargă pe liste separate. Iar, o candidatură pe liste comune pune mari probleme partidului locomotivă care ar trebui să tracteze UNPR în parlament. PSD, pentru că asta este singura variantă, ar trebui să se gândească în mod serios cât de profitabilă i-ar fi o asemenea asociere şi cât de mult  poate plăti electoral pentru acest lucru. Ori, să-şi ia din propria porţie de parlamentari eligibili pentru a avea cu cine împărţi băncile opoziţiei, asta nu este cine ştie ce afacere electorală. Mai ales că formaţiunea lui Gabriel Oprea este importantă acum, când susţine majoritatea PSD, dar nu şi în viitorul Parlament în care s-ar putea să se regăsească, cel mult,  în mod simbolic.
  • PNL este, la rândul lui, afectat de acest caz. Opoziţia politică a reacţionat greu, mult în urma societăţii. Şi aşa, PNL este perceput ca un partid care nu ştie să valorifice oportunităţile şi nu taxează derapajele guvernării Ponta. Dacă nu se trezeşte, PNL va pierde în ochii electoratului statutul de altenativă la PSD. Tot mai mulţi votanţi vor fi convinşi că între cele două partide nu este nicio diferenţă, iar lupta lor politică este doar una de faţadă.Văzând prestaţia PNL în opoziţie, o asemenea imagine va fi foarte greu de combătut, iar consecinţele vor fi pe măsură.
  • Preşedintele Iohannis s-a limitat să ceară lămuriri de la Ponta şi Oprea. Iată că acum le-a primit! O fi mulţumit şeful statului cu răspunsul lui Gabriel Oprea? Preşedintele nu are jurisdicţie asupra miniştrilor din guvern, dar este şeful armatei şi conduce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.  Dacă preşedintele consideră că nu are nicio problemă, să o declare public şi mergem mai departe. Numai că, scăderea cotei sale de încredere în rândul românilor va putea cunoaşte o pantă mult mai abruptă decât până acum.
  • Este momentul favorabil cristalizării unei noi ”cauze” publice. Asa cum s-a întâmplat acum un an, când împiedicarea românilor din străinătate să-şi exercite dreptul la vot a generat o mobilizare fără precedent în faţa ambasadelor României şi o reacţie pe măsură în ţară. Atunci, Klaus Iohannis a prins acest val. Cine îl va prinde acum?
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite