Concluzii scurte după un refuz şi mai scurt

Fix marţi, după Crăciun, preşedintele a vorbit: refuză desemnarea lui Sevil Shhaideh ca premier şi cere din partea PSD-ALDE o altă nominalizare. Câteva concluzii la cald (motiv pentru care unele s-ar putea dovedi eronate ulterior).

- Preşedintele nu vrea să forţeze alegeri anticipate. Dacă le dorea, îl desemna pe Eugen Tomac să formeze Guvernul, ca fiind singurul rămas ca propunere din partea partidelor la consultări. Invitând coaliţia PSD-ALDE să vină cu o nouă nominalizare, Klaus Iohannis arată că vrea să respecte, totuşi, rezultatul votului din 11 decembrie şi al negocierilor ulterioare din Parlament – adică îngustează enorm orice posibilitate de suspendare a sa.

- Nu ştiu dacă preşedintele a negociat deja cu Liviu Dragnea acest refuz. Dacă nu, neoferind absolut niciun motiv pentru care a refuzat propunerea, preşedintele îi pune o puternică lanternă în ochi lui Liviu Dragnea şi-l lasă să găsească singur uşa de scăpare.

- Liviu Dragnea ar trebui să se gândească foarte bine dacă e cazul să ceară explicaţii suplimentare de la preşedinte. Nu ştiu dacă nu cumva e mai bine pentru el ca lucrurile să rămână aşa, mai în ceaţă.

- Dacă insistă tot cu Sevil Shhaideh, Dragnea ar putea primi public explicaţiile din paragraful de mai sus, ceea ce e iarăşi riscant. (Nici nu mai pun la calcul şi vânzoleala deja existentă în propriul partid).

- Rămâne să vedem ce soluţie va găsi Liviu Dragnea pentru a ieşi din capcana pe care, în bună măsură, şi-a cam întins-o singur. Klaus Iohannis n-a făcut decât să i-o descrie mai bine, ca să o înţeleagă.

- Iar capcana în care stă Liviu Dragnea a fost instalată de el însuşi atunci când a comis două erori de judecată: a supraestimat forţa votului şi a subestimat forţa legii. A greşit când nu a ştiut că o lege îi interzice să fie premier, iar când a aflat, a fost atât de sigur că votul va învinge legea, încât nu a avut grijă să-şi asigure şi o soluţie de rezervă. Acum bâjbâie (după cum o bâjbâială a fost şi soluţia Sevil Shhaideh).