Cum poate face dosarul Roşia Montană cale întoarsă din drumul spre UNESCO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul Mihai Tudose vrea să retragă dosarul Roşia Montană de pe lista UNESCO, trimis de România în timpul guvernării tehnocrate. Senatorul USR Mihai Goţiu, cel care a investigat afacerea Roşia Montană, spune că, din punct de vedere tehnic, Guvernul ar putea face un pas înapoi, însă ce-am avea de câştigat?

Premierul Mihai Tudose a criticat decizia Guvernului Cioloş de a solicita UNESCO să declare zona Roşţia Montană arie protejată natural. „Poate îl întrebaţi şi pe domnul Cioloş de ce în ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona a declarat-o arie protejată natural şi a trimis hârtiile pe la UNESCO. Adică nu mai sapi o gropiţă acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată. De ce a făcut-o, nu ştiu, dar probabil că va trebui să răspundă dânsul. El era şeful la tribul acela de tehnocraţi, ăla deştept care ne tot dă lecţii acum. Să spună că habar nu a avut, lucru pe care tind să îl cred, pentru că nu prea ştia ce se întâmplă pe acolo, dar întrebăm atunci pe celebrul ministru al Mediului. Pe 4 ianuarie, în guvernarea îngrozitor de foarte tehnocrată s-a întâmplat acest lucru. Era încă guvernul Cioloş pe aici prin clădire“, a spus Mihai Tudose într-un interviu pentru RTV.

Premierul a încurcat puţin borcanele. Nu era vorba despre Ministerul Mediului, ci despre Ministerul Culturii. Povestea a fost aşa: pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi de mandat, Corina Şuteu, ministrul Culturii în Guvernul Cioloş, a trimis la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană“. Potrivit unor surse din Guvernul Cioloş, Corina Şuteu şi-a asumat singură decizia la acea vreme. 

Din februarie până în august, dosarul Roşia Montană a fost în stadiul de evaluare tehnică, iar luna viitoare experţii UNESCO au programat o vizită în România pentru a evalua peisajul cultural nominalizat.

Numai că, între timp, Guvernul Tudose n-ar mai vrea ca Roşia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO, pe motiv că statul nu va mai putea exploata resursele minerale din zonă. „Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. Acolo sunt zăcămintele noastre“, a susţinut Mihai Tudose, declaraţie care a născut deja critici în mediul online, pe motiv că premierul deschide din nou discuţia despre exploatarea de aur de la Roşia Montană.

România se poate răzgândi

Din moment ce a trimis dosarul spre UNESCO, mai poate România să facă un pas înapoi? „Dacă vorbim strict procedural, da, se poate. E un act unilateral. UNESCO nu poate să treacă peste voinţa unui stat, dacă statul se răzgândeşte. Dar care ar fi justificarea pentru care Guvernul Tudose ar face acest lucru? Ce a spus premierul sunt nişte aberaţii“, a declarat pentru „Adevărul“ senatorul USR Mihai Goţiu, cel care, până să ajungă în Parlament, a investigat în calitate de jurnalist afacerea Roşia Montană. Dar ce a spus premierul? „Guvernul Cioloş putea să declare Roşia Montană zonă protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori“, a explicat, plastic, Tudose.

„Tudose ori nu cunoaşte legile din România, ori minte pe faţă, căci situl de la Roşia Montană este oricum apărat, încă din 1992,  de legislaţia românească din domeniul monumentelor istorice. UNESCO aduce o recunoaştere internaţională acestui monument. De aici, e treaba statului ce face cu el. Statul poate să-l distrugă, aşa cum încearcă Guvernul, sau să-i folosească potenţialul turistic. Gândiţi-vă că sunt 600 de pensiuni în zonă“, a punctat Mihai Goţiu.

După ce Mihai Tudos l-a criticat pe Dacian Cioloş, şi Dacian Cioloş l-a taxat pe Tudose. „Istoria de peste 2000 de ani, multietnică şi pluriconfesională a Roşiei Montane, căreia îi stau mărturie casele, bisericile, străzile, galeriile romane, vestigiile istorice, obiceiurile, căreia îi stă mărturie însăşi comunitatea actuală, formează împreună o adevărată amprentă identitară naţională şi un peisaj cultural unic în lume. Bagatelizarea acestui subiect în interviul acordat de premierul Tudose şi reducerea lui la «gropiţe», «râme» şi «libelule» este nedemnă de prim-ministrul României“, a scris Cioloş pe Facebook.  

Avem puţine monumente UNESCO

În prezent, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite