Cum vede Papa salvarea Europei bătrâne şi bolnave

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Când întreba zeflemitor ”câte divizii are Papa?”, Stalin nu avea cum să-şi închipuie că între liderii care vor îngropa comunismul se va afla un polonez blând de constituţie sub numele lui de Suveran Pontif, Ioan Paul II.

Peste un sfert de secol a trecut de când Ioan Paul II vizitat Parlamentul European. Atunci, în 1988, continentul era divizat, zidul Berlinului în picioare, dar perspectivele dădeau speranţe că ceva important avea să se întâmple. Iată ce spunea atunci, Ioan Paul II: ”Europa dotată cu instituţii suverane şi libere va ajunge într-o zi la adevăratele dimensiuni pe care geografia şi, mai mult, istoria i le-a dăruit”
Cum a găsit Papa Francisc Europa la vizita sa în Parlamentul European?
”Însingurată, bolnavă, neîncrezătoare, bătrână, egoistă, mecanicistă şi birocratică” aşa a zugrăvit Papa portretul Europei de azi, în discursul său ţinut în faţa parlamentarilor europeni.
Deloc măgulitor, deloc dătător de speranţă. De ce am ajuns aici, când visul Europei unite a fost îndeplinit, când libertatea a câştigat jumătatea de continent pierdută după Yalta?
” Chiar dacă s-a unit şi s-a extins, Europa dă impresia de bătrăneţe şi epuizare simţindu-se tot mai puţin protagonistă  într-o lume care se uită tot mai des la ea cu neîncredere şi uneori suspiciune”, spune Papa. Iar cauza este pierderea demnităţii umane care a fost conceptul pivot al reconstrucţiei Europene după Al Doilea Război Mondial. ”Promovând demnitatea umană înseamnă recunoşterea drepturilor alienabile ale persoanei, drepturi pe care nimeni nu le poate lua în mod arbitrar, cu atât mai puţin din raţiuni de ordin economic”, afirmă Papa. ”Însingurarea a devenit mult mai acută în urma crizei economice ale cărei efecte sunt tragice pentru societate. Marile idei care odată au inspirat Europa par să-şi pierdut atractivitatea, fiind înlocuite de tehnicalităţile birocratice ale propriilor instituţii”, sună diagnosticul Suveranului Pontif.
Cum poate fi salvat viitorul Europei, cum poate fi reînsufleţită speranţa?
Papa Francisc răspunde descriind una dintre celebrele fresce ale lui Rafael
( stanze di Raffaello) din apartamentele Vaticanului, ”Şcoala din Atena”. Platon şi Aristotel sunt în centru. Platon arată cu degetul în sus spre cer, spre lumea ideilor, în timp ce Aristotel îşi îndreaptă mâna spre privitor, spre lume, spre realitatea concretă. ” Viitorul Europei depinde de recuperarea legăturii vitale dintre transcendent - Dumnezeu şi pământ. O Europă care nu mai este deschisă către dimeniunea transcedentală a vieţii este o Europă care riscă să-şi piardă sufletul  şi spiritul umanistic pe care încă îl iubeşte şi îl apără. (...)
Menţinerea democraţiei în viaţă este provocarea momentului nostru istoric. Puterea reală a democraţiei noastre nu trebuie lăsată să se prăbuşească sub presiunea intereselor multinaţionale care nu sunt universale, care slăbesc democraţia şi o transformă într-o masă, într-un sistem uniform al puterii economice în serviciul unor imperii nevăzute. Aceasta este provocarea pe care istoria o ridică în faţa dumneavoastră astăzi”, li s-a adresat Sfântul Părinte direct parlamentarilor europeni.
Ce trebuie să facă reprezentaţii cetăţenilor Europei, în viziunea Papei? Să construiască o Europă care are în centru nu interesele economice, ci sacralitatea persoanei umane,  o Europă care îşi asumă rolul de lider, o Europă care apără omul, o Europă care restaurează demnitatea umană, inclusiv a emigranţilor, o Europă care rămâne un punct de referinţă pentru întreaga umanitate.
Întrerupt de aplauze pe parcursul discursului, aplaudat în picioare la sfârşitul cuvântării, Papa a mai stat doar câteva clipe sub cupola Parlamentului European, cât să binecuvânteze discret adunarea. De fapt, întreaga sa vizită a durat doar câteva ore. Nu a folosit papamobilul şi nu s-a alăturat mulţimii. Nu a vizitat niciun alt obiectiv în afara clădirii Parlamentului European de la Strasbourg şi totul s-a desfăşurat sub măsuri de securitate cu care nici cei mai importanţi politicieni nu sunt întâmpinaţi.
Oare cum va arăta Europa peste alţi 25 de ani, la o a treia vizită pontificală?
 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite