Demisia parlamentarilor – o idee periculoasă
0
PNL susţine că alegerile anticipate reprezintă soluţia ieşirii din criză, dar cum se poate ajunge acolo? Ce prevede Constituţia.
Dizolvarea Parlamentului
ARTICOLUL 89
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Aceasta este singura prevedere care vorbeşte despre dizolvarea Parlamentului.
PNL suţine că se poate evita această procedură prin demisia tuturor parlamentarilor.
Ce sune în acest caz Contituţia:
Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
ARTICOLUL 70
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
Demisa duce la pierderea calităţii de deputat sau senator. În caz de demisie a tuturor senatorilor şi deputaţilor vom ajunge în situaţia unui Parlament care practic nu mai există. Ar însemna că, de la data demisiei şi până la data întrunirii noului Parlament, România nu va mai avea organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Ceea ce este o aberaţie juridică, politică şi constituţională. De aceea Constituţia a prevăzut că autorităţile publice îşi continuă activitatea neîntrerupt: în caz de demisie guvernul nu dispare, ci se formează un guvern interimar, la fel în cazul preşedintelui, în caz de imposibilitate a exercitării funcţiei, este înlocuit de preşedintele Senatului, iar parlamentarii rămân în funcţie până ce noul Parlament depune jurământul.
O ţară democratică are instituţii funcţionale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, chiar dacă sunt interimare. Nu există varianta dizolvării Parlamentului prin demisii! Ar însemna că România rămâne cu un Parlament gol, iar cetăţenii fără reprezentare, ceea ce este suprema aberaţie şi calea spre instaurarea unei puteri discreţionare!!!
De aceea Constituţia vorbeşte foarte clar despre durata mandatului.
Durata mandatului
ARTICOLUL 63
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
Deci, mandaul se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. Dar, demisia înseamnă pierderea calităţii de deputat sau senator! Tocmai de aceea se organizează, în caz de demisie, alegeri parlamentare anticipate parţiale. Dacă demisionează toţi, Parlamentul nu va fi dizolvat, dar practic nu va mai exista!
Se încarcă comentariile...
