Europenism mimat de UDMR în cârdăşie cu un Comisar European

Viktor Orban, în România ca Vodă prin lobodă

Un fost ministru UMDR îşi face campanie pentru alegerea în Parlamentul European umilind public jurnaliştii de limbă română, cu complicitatea unui Comisar European şi a unui preşedinte de Consiliu Judeţean care aşteaptă cu nerăbdare efectele ordonanţei Amnistiei şi Graţierii. Nu, nu este un articol despre "unguri", ci unul despre noi şi felul în care ne respectăm.

Nu aş fi vrut să abordez un nou subiect despre politica agresivă a lui Viktor Orban în România, pentru că nu aceasta este calea pentru a aborda relaţiile dintre românii şi marhiarii din România, care se înţeleg bine, când nu intervine politicul. Am încercat să evit acelaşi lucru, mai ales că o puzderie de siteuri din cercul apropiat FIDESZ au catalogat în fel şi chip articolul meu precedent, în care PS Andrei, episcopul Harghitei şi Covasnei, anunţa că niciun oficial român nu va fi prezent la vizitate Papei în Harghita, în schimb Viktor Orban va fi. Dar totuşi, pentru că am promis că voi fi alături de românii din centrul ţării şi în această campanie pentru Parlamentul European şi pentru că e vorba de unul din oponenţii mei direcţi la această funcţie, doamna Csilla Hegedüs...

 O ştire care a trecut cvasi-neobservată în spaţiul public la nivel naţional a fost vizita de lucru pe care a efectuat-o Tibor Navracsics, comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport în legislatura 2014-2019, a făcut-o în România. Reprezentant al Ungariei în Comisia Europeană, domnul Navracsics vine din oraşul Veszprém, unde a fost ucis handbalistul român Marian Cozma (de la decesul tragic al sportivului se împlinesc în 2019 exact zece ani, pe 8 februarie) şi este lider marcant al formaţiunii Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria. Un colaborator apropiat al premierului Viktor Orbán, Navracsics a fost membru al Guvernului de la Budapesta în două mandate de ministru: al Justiţiei, respectiv al Externelor, înainte de a fi numit comisar european.

Anunţată cu două zile înainte, invitaţia către presă din partea Consiliului Judeţean Harghita suna într-un mod profesionist şi amical: „Vă aşteptăm cu drag joi, 31 ianuarie 2019, de la ora 12,30 la conferinţa de presă care va avea loc în biroul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, Piaţa Libertăţii, nr. 5, Miercurea Ciuc. Vor fi prezenţi: Navracsics Tibor, comisar european pentru educaţie, cultură, politică de tineret, respectiv Hegedüs Csilla, vicepreşedinte executiv – Departamentul pentru cultură al UDMR şi candidat la alegerile parlamentare europene. Vă aşteptăm cu drag! Miercurea Ciuc, 29 ianuarie 2019”. Până la data conferinţei şi-a mai făcut apariţia un invitat, Attila Korodi, liderul grupului UDMR din Parlamentul României şi fost ministru al Mediului în 2012.

Prezumând bună credinţă, toţi jurnaliştii, atât cei de limbă română cât şi cei de limbă maghiară, s-au prezentat la conferinţa de presă, trecând peste faptul că domnul Borboly Csaba a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, mai precis infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată, fals intelectual şi denunţare calomnioasă. În definitiv, şi-a rupt din timpul pe care îl putea petrece de exemplu cu avocatul său, pentru a se apăra în dosarul din care face parte, în care trei dintre cei 13 inculpaţi şi-au recunoscut fapta şi au fost deja condamnaţi pentru că au prejudiciat bugetul judeţului Harghita cu 1,14 milioane de euro prin achiziţii fictive de materiale de construcţii şi licitaţii trucate.

Neobrăzare taxată inclusiv de către presa locală de limbă maghiară

Borboly Csaba a dovedit o cunoaştere satisfăcătoare a limbii de stat, probabil datorită deselor sale audieri la DNA şi înfăţişări în faţa secţiei penale a tribunalului, adresându-le tuturor un mesaj de bun venit în română în debutul conferinţei, anunţând însă că limba în care se va vorbi va fi exclusiv maghiara. Obişnuiţi de la şedinţele de consiliu local din numeroase unităţi teritorial-administrative din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să asculte la cască traducerea discuţiilor care, prin lege, ar trebui să se desfăşoare în limba de stat a acestei ţări, jurnaliştii de limbă români au aşteptat să fie desemnat un „tălmaci”, cum se spune în Ardeal interpretului bilingv. Reprezentanţii presei, între care agenţia naţională de ştiri Agerpres şi postul public de televiziune TVR, veniseră la conferinţă ca să-şi facă meseria şi să relateze publicului larg despre vizita în România a unui Comisar European, adică echivalentul la nivelul Uniunii a unui ministru în domeniul respectiv. Iar de Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport este interesată toată ţara, nu doar comunitatea de limbă maghiară.

Jurnaliştii au avut în schimb parte de o surpriză, căci nu numai că organizatorii nu au oferit traducere prin interpret, ci nici nu s-au deranjat să reia în limba română ideile dezbătute de gazde şi invitaţi în limba maghiară. La solicitarea de bun simţ – English, please! – preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a ratat ocazia să-şi mai spele din păcatele faţă de ţara în care locuieşte, replicând tăios: „Vorbim în maghiară!” şi apoi a continuat să joace pe amfitrionul numai în limba maghiară, în dispreţ faţă de corespondenţii presei centrale, pe care chiar el i-a invitat la conferinţă.

Niciunuia dintre protagoniştii discuţiei, cu toate că doi au fost miniştri la Bucureşti, iar unul este formal reprezentantul statului român la nivelul judeţului Harghita, nu a părut să-i pese de jurnaliştii de limbă română. Ba chiar, culmea tupeului, după ce gazda şi fiecare invitat şi-au încheiat alocuţiunile, Borboly i-a îndemnat pe ziarişti să pună întrebări. Despre ce să întrebe dacă nu au înţeles despre ce este vorba, organizatorul neavând bunăvoinţa de a le explica, dacă nu în română, măcar într-o limbă de circulaţie internaţională, precum engleza? În cele din urmă, gestul a venit nu din partea celor trei politicieni UDMR, ci a comisarului european Navracsics, care a făcut sinteză telegrafică, în doar câteva minute, a ceea ce s-a discutat timp de o oră. De subliniat faptul că întâmplarea a fost într-atât de neplăcută, încât unul dintre ziariştii locali de etnie maghiară a luat apărarea colegilor săi de breaslă de limbă română, atrăgând atenţia gazdei că nu a fost cuviincios ceea ce s-a petrecut în sediul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita.

În fotografia oficială a evenimentului îi putem vedea aşezaţi pe fotolii, de la stânga la dreapta, pe Attila Korodi, Tibor Navracsics, Csilla Hegedüs şi Borboly Csaba, cu toţii în jurul unei mese pe care tronează fanionul cu însemnele UDMR. Oare acesta a fost scopul real al vizitei comisarului european, să impulsioneze campania electorală a UDMR? Ca să nu mai spun că în spatele celor patru personaje de basm stau patru drapele alese pe sprânceană: al Uniunii Europene, al României, al Ungariei şi al aşa-numitului „ţinut secuiesc”, un proiect separatist pe criterii etnice, drag politicienilor UDMR, dar în contradicţie flagrantă cu principiile Uniunii Europene.

Şefă la Cultură în locul „ministrului biped”

Aflată deja în campanie electorală pentru Parlamentul European, Csilla Hegedüs caută să câştige puncte în ochii potenţialilor alegători, dar şi a propriilor ierarhi din partid. Candidatura la un post în legislativul european de la Bruxelles i-a fost validată la nivel intern, însă ordinea pe lista de la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 nu a fost încă stabilită de conducerea UDMR. Condamnabil (şi de data asta nu mă refer la Borboly Csaba pe care, probabil, îl paşte o condamnare) este faptul că, deşi candidează pentru un loc de europarlamentar în numele României, are în vedere doar voturile etnicilor maghiari. Iar metoda pe care o consideră adecvată pentru de a obţine atenţie este afrontul nedisimulat la adresa opiniei publice din România. În ţări cu democraţie stabilă, cultură publică matură şi care nu şi-au cedat din suveranitate contra unor interese de moment ale clasei politice, asemenea neobrăzare ar fi generat apeluri la retragerea din cursa electorală şi finalul carierei politice. Umilind nişte ziarişti care îşi fac meseria, a umilit întregul public care merita să fie corect informat despre vizita în România a unui comisar european. Inclusiv pentru asta eu, George Simion, m-am decis să candidez.

  Unul din lucrurile pe care le voi face în calitatea pentru care candidez ca independent, pentru un post de europarlamentar, este să taxez de fiecare dată astfel de derapaje care sunt inacceptabile

Până acum, Csilla Hegedüs a urcat cu grijă fiecare treaptă pe scara puterii în interiorul singurei formaţiuni politice parlamentare din România organizată pe criterii de apartenenţă etnică. O prezenţă deloc memorabilă în cabinetul de miniştri condus de Victor Ponta, doamna originară din Cluj-Napoca a bifat şi trei săptămâni în noiembrie-decembrie 2014 ca ministru al Culturii şi viceprim-ministru în Guvernul României. Să nu uităm însă că scurtul mandat de ministru al Csillei Hegedüs s-a datorat faptului că preşedintele de atunci al României a respins nominalizarea iniţială din partea UDMR pentru portofoliul de la Cultură, pe Rozália Biró, cea care a muşcat „găluşca” lui Daniel Buzdugan în farsa radiofonică despre „copiii bipezi”.

Să ne aşteptăm la ceva mai bun din partea variantei de rezervă a doamnei Biró? Conform propriului CV, publicat în versiunea maghiară a site-ului UDMR, Csilla Hegedüs precizează că limba sa maternă este maghiara, dar că a învăţat în plus şi trei limbi străine, în ordinea următoare: „engleză, română, germană”. În acelaşi CV al doamnei Hegedüs, doar că în versiunea română, se limitează să menţioneze: „Limbi vorbite: maghiară, română, engleză”. Oare există şi în limba maghiară un proverb potrivit pentru atunci când eşti prins umblând cu ocaua mică?

Când eşti străin de limba română, poţi fi cunoscător şi apărător al intereselor tuturor românilor? Îi întreb pe teoreticienii şi practicanţii corectitudinii politice din România: sunteţi de acord ca doamna Csilla Hegedüs să ne reprezinte la Bruxelles în Parlamentul European, în condiţiile în care acasă dovedeşte atât de mult dispreţ faţă de români?