EXCLUSIV „O minciună cruntă“. Un deputat din Bundestag afirmă că românii din Germania pot vota şi în afara consulatelor şi a ambasadelor
0Victor Ponta a declarat, în dezbaterea cu Klaus Iohannis, că legislaţia germană nu permite organizarea de secţii de vot în alte locuri decât consulate şi ambasade. „Este o minciună cruntă”, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” Bernd Fabritius, parlamentar german, care a transmis şi că Ministerul German de Externe a contactat recent Bucureştiul pentru a-l informa că are dreptul să ceară secţii în alte locuri.
În prima dezbatere cu Klaus Iohannis, contracandidatul său pentru preşedinţie, Victor Ponta a declarat că legislaţia germană nu permite amplasarea secţiilor de vot pentru expaţii care trăiesc în Germania în alte locuri decât clădirile acoperite de statut diplomatic, adică ambasade sau consulate. Ridicând în mână un „document” transmis de Ambasada României de la Berlin, Ponta a transmis că „potrivit regulilor în materie, comunicate de Ministerul German al Externelor, prin notă verbală, în Germania este permisă organizarea de secţii de votare numai la sediile ambasadelor, consulatelor generale şi onorifice”.
Informaţia este însă falsă, susţin experţi în legislaţia germană contactaţi de „Adevărul”, fapt confirmat şi de parlamentarul Bernd Fabritius, deputat în Bundestag şi membru al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU), condus de cancelarul German Angela Merkel. Varianta audio integrală a interviului acordat de parlamentarul german poate fi ascultată aici.
Totodată, există şi un precedent extrem de mediatizat care arată că, de fapt, legislaţia germană permite amplasarea de secţii de vot în alte locuri: în vară, turcii din Germania au votat la Stadionul Olimpic din Berlin şi în centre de conferinţe din alte mari oraşe germane. De fapt, niciuna dintre secţiile de vot înfiinţate de turci nu s-a aflat în sediul unei misiuni diplomatice, ci numai în astfel de locaţii alternative.
„Este o minciună cruntă. Este cunoscut că exact contrariul este adevărat. Nu există nicio lege care ar interzice amplasarea unor secţii de votare oriunde aceasta ar fi posibilă din punct de vedere organizatoric”, a explicat pentru „Adevărul” Bernd Fabritius, care susţine că a fost informat de Ministerul German al Externelor că instituţia a transmis, în urmă cu două zile, o scrisoare autorităţilor române, informându-le încă o dată cu privire la această posibilitate, însă partea română nu a transmis nici până miercuri seară un răspuns.
„Trebuie menţionat că există o ordonanţă administrativă a Ministerului de Externe German care informează ambasadele străine că în mod normal, de regulă, alegerile se realizează în centrele consulare sau în ambasade, dar, dacă este necesar, printr-o simplă cerere se poate solicita acordul de a organiza secţii de votare oriunde ar fi acest lucru posibil. Spre exemplu, comunitatea turcească din Germania, care este foarte mare, întotdeauna depune astfel de cereri şi întotdeauna li se aprobă. Nu mi-aş fi imaginat niciodată că România nu va face uz de această posibilitate care, desigur, a fost cunoscută”, a explicat Fabritius, singurul parlamentar german de origine română.
Am primit informaţia că Ministerul Federal de Externe, după toate sesizările pe care le-a primit, a scris luni (10 noiembrie - n.r.) autorităţilor române că există această posibilitate, de a depune cereri pentru aprobarea unor secţii de votare suplimentare. Până astăzi, până în clipa actuală, la Ministerul Federal de Externe nu a fost înregistrată nicio cerere în acest sens. Bernd Fabritius, parlamentar german
În momentul în care o altă ţară vrea să organizeze secţii de vot pentru cetăţenii ei din Germania, trimite o simplă solicitare la Ministerul Federal de Externe şi arată clar câte secţii vrea să înfiinţeze şi unde intenţionează să le amplaseze. Apoi, Ministerul Externelor ia legătura cu autorităţile din localităţile unde urmează să fie amplasate secţiile, întreabă dacă spaţiile vizate sunt disponibile, întreabă dacă există posibilitatea practică de desfăşurare şi apoi aprobă.
„Trebuie să specific că eu personal, care am avut parte de experienţele foarte neplăcute duminica trecută în primul tur de scrutin şi am văzut cu ochii mei cozile infernale în faţa Consulatului General din Munchen, unde lumea a aşteptat şapte ore la rând şi sute de persoane au fost trimise acasă seara, la ora 21.00, chiar a doua zi, luni, am propus Guvernului României în mod scris să organizeze, cel puţin în localităţile mai mari, unde există o minoritate română sau un grup mai mare de persoane cu drept de vot care doresc să-şi exercite acest drept să acord toată asistenţa în a găsi locuri suplimentare, am vorbit chiar cu colegi din Bundestag care mi-au spus că sunt dispuşi să pună la dispoziţie statului român, dacă doreşte acest lucru, spaţii în incinta primăriilor sau în şcoli, în grădiniţe”, a adăugat Fabritius.
În Germania, România are 10 sedii cu statut diplomatic: Ambasada din Berlin, Consulatele Generale din Bonn şi Munchen, Consulatele Onorifice din Leipzig, Stuttgart, Stahnsdorf, Hamburg, Kassel şi Neustadt an der Weinstraße, precum şi Institutul Cultural Român din Berlin. Cu toate acestea, Guvernul a ales să organizeze secţii de votare doar în cinci: la Ambasadă, în Consulatele Generale şi la cele onorifice din Hamburg şi Stuttgart.
Secţia turcă de vot de pe Stadionul Olimpic de la Berlin a fost cea mai mare din lume
Anul acesta s-a doborât recordul pentru cea mai mare secţie de vot din lume: Stadionul Olimpic din Berlin. Acolo, zeci de mii dintre cei 140.000 de turci care trăiesc în Berlin au votat pe 31 iulie, cu 10 zile înainte de alegerile prezidenţiale organizate pe teritoriul Turciei. În Germania trăiesc aproximativ 1,55 milioane de turci, adică peste 60% din numărul total al turcilor care trăiesc în afara Turciei, conform datelor de la recensământul din 2013. Din totalul Turcilor din Germania, aproximativ 1,4 milioane au drept de vot.
Pentru că în Germania trăieşte cea mai mare diasporă turcă, autorităţile de la Ankara au demarat încă de la începutul anului discuţiile cu instituţiile germane pentru organizarea alegerilor prezidenţiale pentru expaţii de aici. Pe atunci premier, Recep Tayyip Erdogan a mers personal în mai multe oraşe din Germania - aceasta şi pentru că anunţase deja că va candida la funcţia de preşedinte - şi s-a întâlnit cu Angela Merkel în februarie, care i-a promis „tot sprijinul” pentru a se asigura că turcii din Germania pot vota.
Aceştia nu s-au înghesuit însă la secţiile-mamut de votare pe care autorităţile turce le-au pus la dispoziţia lor în Germania. În total, aproximativ 232.000 de turci au votat în afara Turciei la alegerile prezidenţiale.
Momentul a fost unul istoric pentru diaspora turcă, având în vedere că au fost primele alegeri la care au putut vota în străinătate. Până în 2012, legislaţia turcă nu permitea acest lucru, iar expaţii erau nevoiţi să se întoarcă în Turcia dacă voiau să voteze. Singura concesie care li se făcea era că puteau vota la punctele de frontieră cu Turcia, astfel că aceia care trăiau în ţări vecine mergeau până la cel mai apropiat punct de trecere a graniţei şi votau, fără a mai intra în Turcia.
Pentru mulţi dintre cei peste 2,8 milioane de turci care trăiesc peste hotare, reformarea legislaţiei a însemnat începutul unei noi ere, mai ales că a fost şi prima dată când preşedintele ţării a fost ales prin sufragiu popular şi nu în parlament.
Stadionul Olimpic din Berlin, construit pe vremea lui Hitler, are o capacitate totală de 77.166 de locuri. Având în vedere numărul de expaţi turci din Germania, autorităţile de la Ankara au considerat că locaţia ar fi singura care poate asigura accesul la urne tuturor celor cu drept de vot, chiar dacă nu se aşteptau ca toţi cei 1,4 milioane de turci să voteze. Solicitarea oficială a fost transmisă de Ministerul Externelor din Turcia pe 1 mai, prin intermediul Ambasadei Turciei de la Berlin. Aceasta a transmis-o Ministerului German al Externelor, care a dat-o mai departe Ministerului Internelor, forul care decide în astfel de situaţii.
În general, secţiile de vot pentru expaţii din Germania sunt organizate într-adevăr în consulate şi ambasade, însă legislaţia germană nu interzice amplasarea secţiilor de vot în alte locuri, după cum demonstrează scrutinul din vară pentru turci. Autorităţile germane vor practic asigurări că statul care organizează alegeri pe teritoriul său poate asigura securitatea şi condiţii optime de vot în secţiile pentru expaţi. De aceea se apelează de multe ori la consulate şi ambasade, pentru că acestea sunt considerate deja locaţii sigure.
Tot la Olympiastadion a votat şi Hüseyin Avni Karslioglu, ambasadorul turc la Berlin. „Fiecare turc din Berlin ar trebui să interpreteze asta (organizarea secţiei de vot pe Stadionul Olimpic - n.r.) drept datoria sa de a vota. Cu cât mai mulţi participanţi, cu atât mai bine pentru ţara noastră”, a spus ambasadorul după ce a votat.
„A putea să votezi pe Stadionul Olimpic din Berlin este evident ceva special pentru turcii interesaţi de politică. La ultimele alegeri generale, prezenţa la vot a fost de peste 50%”, scria cotidianul turc „Hurryiet” în varianta în limba engleză.
Se încarcă comentariile...
