Gabriela Firea s-a supărat pe timpurile verbelor. Primarul general n-a tocat încă 118 milioane de euro, dar anunţă că îi va toca. La cine vor ajunge banii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După ce „Adevărul“ a scris că Primăria Capitalei a tocat peste 118 milioane de euro pe cele 22 de noi firme înfiinţate, Gabriela Firea a trimis un drept la replică în care principalul argument e următorul: banii n-au fost cheltuiţi încă – dar vor fi. În realitate, e doar o problemă de zile până când noile companii vor fi alimentate cu bani publici.

„Adevărul“ a scris săptămâna trecută că cele 22 de firme abia înfiinţate de Primăria Capitalei vor toca sume exorbitante pe lefurile angajaţilor, mulţi dintre ei selectaţi pe criterii politice. Dacă adunăm bugetul pentru salarii, împrumuturile acordate de Primărie noilor firme şi majorările de capital, rezultă suma de 545.041.014 lei.  Convertit, 118.487.176 de euro, din banii bucureştenilor. Spre exemplu, pentru ultimele trei luni ale anului, Primăria a alocat nu mai puţin de un milion de euro doar pentru Consiliile de Administraţie ale noilor firme. Iar din acest milion de euro, 80% merg doar pentru salariile angajaţilor.

În urma articolul, Primăria Capitalei a trimis un drept la replică , în care nu contrazice cifrele publicate de „Adevărul“, dar susţine că banii n-au fost încă alocaţi. „Subliniem ca fondul de salarii prezentat  este o previzionare, în vederea construirii bugetului de salarii pentru anul 2017 şi 2018. Nivelul de salarizare va fi stabilit în funcţie de profilul fiecărui angajat, fără a fi depăşit nivelul maxim stabilit în statul de funcţii. De asemenea, plăţile se vor face în funcţie de performanţa fiecărui angajat, până în acest moment necheltuindu-se niciun leu în acest sens“, arată Primăria Capitalei.

În realitate, Gabriela Firea se agaţă de un formalism birocratic. De fapt, banii au fost antamaţi de Primărie, printr-o hotărârea a Consiliului General, acolo unde PSD şi ALDE au majoritate.  Numai că ei n-au fost încă viraţi în conturile noilor firme.

„Sigur că banii nu au fost cheltuţi efectiv, dar asta pentru că nu a fost timp fizic. Alocările bugetare au fost votate în urmă cu două săptămâni, şi abia acum au fost publicate hotărârile. Dar bugetele pentru salarii au fost votate, la fel şi împrumuturile acordate de Primărie. Este doar o formalitate până când banii vor ajunge efectiv la firme. Şi vorbim de foarte mulţi bani: cam de 30% din bugetul total al Primăriei Capitalei, care se ridică la 1 miliard de euro “, a declarat, pentru „Adevărul“, consilierul general USR Ana Ciceală. Aşadar, e foar o problemă de zile până când verbul „a cheltui“ va fi folosit la timpul trecut.

Potrivit calculelor PNL, directorul companiei pentru „Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde“ urmează să câştige 40.000 de lei brut pe lună. Primăria Capitalei susţine că suma de 40.000 de lei reprezintă de fapt, fondul de indemnizaţii pentru toţi membrii Consiliului de Administraţie (CA), plus director. Primăria nu spune însă cât ar urma să câştige, separat, directorul. Totuşi, putem să ne facem o idee despre sumele fabuloase pe care le vor primi din bani publici angajaţii noilor firme.

Primăria susţine că indemnizaţiile membrilor CA şi ale directorilor generali de la companiile municipalităţii se încadrează în maximum 6 salarii medii pe ramura de activitate pe care funcţionează societatea respectivă – în cazul Directorului General – şi în maximum două salarii medii, în cazul membrilor CA.

Salarii de nababi
Să luăm ca exemplu Compania Energetică. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), salariul mediu brut din sectorul energiei s-a ridicat în luna august 2017 la suma de 4.675 lei. În cazul directorului, înmulţim această sumă cu şase, de unde rezultă 28.000 lei. Adică mai bine de 6.000 de euro lunar. În cazul membrilor CA, salariile vor ajunge la peste 9.000 de lei brut. Dar să vedem şi cine sunt persoanele care vor încasa aceşti bani. Ca regulă generală, membrii CA-urilor au fost selectaţi după criterii politice: cei mai mulţi ocupă deja o funcţie în cadrul primăriei, iar alţii sunt apropiaţi de consilierii generali PSD sau direct de primarul general Gabriela Firea. Spre exemplu, preşedintele CA al Companiei Energetice este Sorin Chiriţă, care îndeplineşte şi funcţia de city manager al Bucureştiului. Aşadar, Chiriţă va primi două salarii din banii bucureştenilor.

Administratorul Companiei Energetice este Adrian Iordache, care ocupă în acelaşi timp şi funcţia de director executiv al Direcţiei Juridice din Primăria Capitalei. Practic, Iordache semnează avizele de legalitate pentru toate documentele emise de primarul Gabriela Firea. Unul dintre documentele semnate şi ştampilate de Adrian Iordache este şi expunerea de motive pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea unui împrumut acordat de Primărie Companiei Energetice, în conducerea căreia se află chiar el. Opoziţia urmează să conteste în instanţă hotărârea, pe motiv că Iordache se află în incompatibilitate.

Încă un exemplu concludent. Speranţa Cliseru a fost director executiv al Primăriei Voluntari, condusă de Florentin Pandele, soţul Gabrielei Firea. Ulterior, Cliseru a urmat-o pe Firea la Primăria Capitalei şi a fost instalată în CA al RATB. De asemenea, Cliseru a fost numită administrator la Compania de Dezvoltare Durabilă şi în conducerea Companiei de Pază a Municipiului Bucureşti. Pe scurt, va primi trei salarii din banii bucureştenilor. „În momentul în care companiile municipale vor deveni funcţionale, Primaria Municipiului Bucureşti va face publice atât proiectele acestora, cât şi toate salariile angajaţilor companiilor“, susţine Primăria.

Soarta companiilor se decide la tribunal
USR a contestat în instanţă hotărârea prin care Consiliul General a înfiinţat cele 22 de noi firme, invocând faptul că nu a fost aprobată cu o majoritate de două treimi, aşa cum cere legea. Primăria Capitalei spune că nu era nevoie de două treimi, invocând faptul că articolul 54, litera (f) din  Legea administraţiei publice locale stipulează că „hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine“ se adoptă cu majoritate simplă.

Numai că USR şi PNL spun că înfiinţarea de firme publice vizează patrimoniul Primăriei, pentru că la mijloc sunt bani publici. Iar hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu majoritate de două treimi. „Ne-am consultat cu 10 avocaţi. Cu siguranţă e vorba de patrimoniu, căci părţile sociale şi acţiunile noilor companii reprezintă patrimoniul Primăriei Capitalei, deci al bucureştenilor“, susţine consiliera USR Ana Ciceală, care se aşteaptă ca peste două săptămâni să vină prima sentinţă în procesul cu Primăria. 

De ce nu a trimis Opoziţia oameni în noile firme
În dreptul la replică trimis redacţiei, Gabriela Firea ridică următoarea întrebare. „Dacă reprezentanţii PNL şi USR ar fi dorit să aibă amendamente constructive şi să contribuie la  buna funcţionare a acestor companii, de ce au refuzat să desemneze oameni în AGA? În calitate de membri ai AGA, aceştia ar fi avut acces la toate documentele companiei şi ar fi putut avea obiecţii şi sugestii cu privire la proiectele şi bugetele acestora“.

Iată cum răspunde Opoziţia. „Dacă am fi desemnat oameni în noile companii am fi fost părtaşi la un model economic defectuos, care va duce la risipă şi care n-a funcţionat niciodată în România în ultimii 27 de ani.  Toate firmele de stat au fost delapidate şi politizate sistematic. Noi nu vrem să fim parte a acestui proces“, a declarat, pentru „Adevărul“, consilierul PNL Ciprian Ciucu. La rândul său, Ana Ciceală (USR) a spus: „Era nevoie de o majoritate de două treimi pentru înfiinţarea acestor firme. Aşadar, noi nu putem contribui în societăţi ilegale“.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite