Interviu. Monica Macovei: Ca româncă, eu nu vreau să fiu protejată de Germania şi de Franţa. Vreau să fiu protejată de NATO şi de Marea Britanie

Europarlamentarul Monica Macovei vorbeşte, într-un interviu pentru „Adevărul“, despre atitudinea membrilor fondatori ai comunităţii europene  de a împinge Marea Britanie cât mai repede afară, dar şi despre planul ciudat al Germaniei şi Franţei de reformare a UE prin distanţare de NATO.

Monica Macovei a organizat la Bruxelles o conferinţă despre votul pe internet ( i-voting), un demers ce-şi propune să aducă implicare în viaţa cetăţii doar prin intermediul unui click. Deşi sistemul funcţionează în Estonia, Franţa şi Elveţia, pentru România, votul electronic pare o discuţie utopică, în condiţiile în care alegerile au însemnat, până de curând, morţi prezenţi, scriptic, la urne şi cozi la ambasade. După conferinţă, am stat de vorbă cu Monica Macovei despre viitorul UE după Brexit, dar şi despre viitorul M10 fără Monica Macovei.

Adevărul: În primul rând, când asociez votul electornic cu România remarc un uşor comic de situaţie. Noi tocmai am croit o lege a votului prin corespondenţă care îi obligă pe românii din diapsora să facă drumuri la ambasadă pentru a duce copii după buletin. Sesizaţi această discrepanţă?
Monica Macovei: Sigur că o sesizez, dar rolul meu este să micşorez această discrepanţă şi să-i oblig pe politicienii români să fie în pas cu lumea, pentru că ei sunt şi în urma României, şi în urma lumii. Elveţia a cerut reintroducerea votului online, Franţa are deja un asemenea sistem. În Estonia, votul electronic funcţionează de 10 ani de zile. Acesta este viitorul.

Veţi propune partidelor parlamentare din România un proiect de lege privind votul prin corespondenţă?
Ştiu că astăzi nu voi găsi politicieni români care să vrea votul prin internet, dar va trebui să-i convingem, noi: europarlamentari, ONG-uri, presă. Mai întâi, trebuie să scriem acest proiect de lege, folosindu-ne de modelul estonian, de legea votului online care funcţionează în Estonia şi pe care noi am tradus-o în română. Ne vom aşeza toţi la o masă, experţi IT, experţi electorali, societate civilă şi vom scrie acest proiect de lege, astfel încât să nu existe niciun fel de problemă.

Aveţi şi un cost estimativ?
La început, costă mai mult softul, dar apoi nu te mai costă nimic. Pe elveţieni i-a costat 2,5 milioane de euro. Problema e că trebuie să începem de undeva. Politicienii nu vor avea iniţiativa, pentru că n-au niciun interes. Ei vor în continuare vot clasic, cu prezenţa la urne, pentru că se bazează pe electoratul captiv, acel bazin de 30%, pe când noi vrem să deschidem ţara. Imaginaţi-vă avanatajele votului online. În primul rând, votează tinerii şi votează românii din diaspora - cele 3 milioane de români. Toţi experţii străini cu care am vorbit mi-au spus că în toate ţările unde azi funcţionează votul pe internet nu a fost voinţă politică la început. Dar s-a format o masă critică. Cred că, în acest moment, noi avem o masă critică pe care nu trebuie decât să o activăm: aceasta este diaspora românească. Un prim pas ar fi să facem legea votului pe internet pentru românii din străinătate, dar n-aş vrea să rămânem doar la acest stadiu, ci îmi doresc să-l extindem pentru toată România.

Aşadar, aşteptaţi un semn din diaspora.
Acolo e masa critică, pe acei oameni nu trebuie să-i mai convingem. Acei români vor fi fericiţi dacă vor putea vota online. În schimb, în România, trebuie să formăm masa critică.

Apropo de românii din diaspora, Senatul a ales să-l apere pe Titus Corlăţean. Cam acesta este răspunsul la votul electronic.
A fost o bătaie de joc, o palmă dată diasporei, pentru că, după votul din Parlament, Titus Corlăţean nici măcar nu poate fi chemat pentru audieri. E din nou multă ipocrizie în rândul parlamentarilor: au promis votul prin corespondenţă, dar au făcut o lege care te trimite din nou la ambasadă, să te înregistrezi, apoi să mai faci nişte drumuri la Poştă, iar plicul cu votul respectiv, până la urmă, s-ar putea să se piardă. Dacă nu e plin de conţinut şi dacă nu se poate exercita, dreptul la vot – esenţa democrtaţiei – nu există, degeaba îl ai în Constituţie. Prin votul online, noi vrem să creştem participarea la vot cu un procent de măcar 5-10%. Votul trebuie să fie uşor, la îndemână, fără să parcurgi kilometri, fără cozi, fără stres. În Estonia, votul electornic durează 1 minut şi 36 de secunde şi poţi vota de oriunde: de acasă, de la terasă, de pe stradă, pentru că, azi, toţi avem un smartphone. Să ne uităm la Bucureşti. Cu 30% prezenţa la vot, un primar nu are legitimitate.

„Români, cehi, polonezi, baltici, să ne unim cu toţii şi să spunem că vrem cu NATO“

Ca europarlamentar, faceţi parte din grupul conservatorilor, apropiat de partidul lui David Cameron. Cum s-a simţit Brexit-ul în grupul dvs.?

Când am aflat rezultatul votului, am fost şocată, supărată, nu-mi venea să cred. Marţi, când am avut primele şedinţe în grupul conservatorilor şi reformiştilor, trebuie să vă spun că am trăit o dramă. În acest grup sunt europarlamentari din foarte multe ţări - e adevărat că britanicii sunt cei mai mulţi. Dar 99% din britancii din grup au fost împotriva Brexit-ului şi am trăit ceva ce n-am trăit niciodată în Parlamentul European. Britanicii începeau să vorbească şi, după câteva propoziţii, începeau să plângă şi spuneau: „Ţara mea s-a rupt în bucăţi“. Cei din PPE, împreună cu socialiştii, liberalii şi verzii s-au grăbit să facă o rezoluţie (care are titlul de recomandare)  prin care să ceară ca Marea Britanie, „cât de repde posibil“, ca să citez exact, să activeze articolul 50, adică să facă cererea de ieşire din UE.

Vă număraţi printre cei care susţin că ieşirea Marii Britanii din UE ar trebuie să se producă lent.
În primul rând, nu înţeleg această grabă. Vineri se află rezultatul referendumului, iar marţi faci sesiune extraordinară, cu rezoluţia deja făcută, negociată de aceste patru grupuri parlamentare şi supusă votului în plen, în care spui : „Pleacă! Cât mai repede!“. E dreptul Marii Britanii să depună cererea de ieşire când vrea. Mă întreb: de ce s-au grăbit atât de mult Germania, Franţa să spună Marii Britanii: „Vrem acum să depui cerere ca să pleci din UE“.

De ce?
Este şi un interes economic. Să se mute afacerile de la Londra pe continent, în Germania, în Franţa. Şi mai există un interes, care mă îngrijorează foarte tare pentru România. S-au întâlnit săptămâna trecută, separat, statele fondatoare (printre care Germania şi Franţa) şi au făcut un document în care spun că Europa trebuie să fie unită - foarte bine!-, dar mai e ceva în acest plan făcut de statele fondatoare: să slăbim foarte mult relaţiile cu NATO. Or, aşa ceva, pentru România, este exclus. Noi suntem apăraţi de SUA şi Marea Britanie.

Se vorbeşte despre un stat european gigant.
Aşa cum spuneam, statele fondatoare, fără noile state mebre, deci fără România, s-au întâlnit şi au făcut acest proiect care prevede mai multe puncte. În primul rând, armată comună. Să fim serioşi: nu va exista nici în 20 de ani armată comună. Apoi, serviciu de informaţii comun. Dar nimeni nu-şi va pune toate infromaţiile într-un coş comun. Deci armata comună şi serviciul de informaţii sunt iluzorii. Mai este prevăzut acolo un Cod penal comun. Cu asta sunt de acord, dar nu cred că se vrea cu adevărat. Oricum, nu Codul penal va uni Europa. Şi, în final, planul prevede slăbirea relaţiilor cu NATO. Altfel spus, dacă ne facem armată comună, adio, America!, adio, NATO!, rămânem noi.

Putem să ne apărăm şi singuri.
Ca româncă, eu nu vreau să fiu protejată de Germania şi de Franţa. Vreau să fiu protejată de NATO, în care ne-am străduit să intrăm, în care există acel principiu: unul pentru toţi şi toţi pentru unul, dar şi de Marea Britanie.

Deci nu ne putem rupe de SUA şi de Marea Britanie.

Nu. Nu e în avantajul nostru. Dacă, până acum, a fost propagandă mincinoasă că am fost stat de mâna a doua, acum, când statele membre vechi s-au întâlnit şi au făcut acest plan, care prevede ruperea de NATO, abia acum se va crea un cerc de state de mâna întâi şi un alt cerc de mâna a doua, pentru că statele care au intrat după '90 în UE n-au fost invitate la această întâlnire. Soluţia este următoarea: români, cehi, polonezi, baltici, să ne unim cu toţii şi să spunem că noi vrem cu NATO şi să nu mai decidă statele fondatoare pentru noi.

Ce-ar trebuie să negocieze preşedintele Klaus Iohannis pentru românii din Marea Britanie?
Preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să spună clar că nu vrem o slăbire a relaţiilor cu NATO, să spună că România vrea să rămână şi cu UE, şi cu NATO. Să mai spună că nu vrea ieşirea Marii Britanii din UE. A spune că „O să ne ocupăm de cetăţenii români din Marea Britanie“ înseamnă că tu ai acceptat ieşirea Marii Britanii din UE. Eu, una, m-aş lupta să nu iasă Marea Britanie din UE. Până când va face cererea de ieşire din UE, Marea Britanie este membru cu drepturi depline.

Ne îndreptăm spre o Uniune condusă de Germania şi Franţa, două state cu o poziţie moderată la adresa Rusiei.
Tocmai de aceea, noi, românii, nu ne putem simţi în siguranţă. Să nu uităm că în Franţa vor fi alegeri anul viitorul şi că Marine Le Pen, preşedintele Frontului Naţional, conduce în sondaje. Ea era foarte fericită marţi, că, după Brexit, urmează Frexit. Dacă va câştiga Le Pen, putem uita de Franţa. Acesta este pericolul.

„Germanii şi suedezii ne spuneau: „Staţi, dragă, liniştiţi, că Putin se va distruge singur“

Liderii europeni vorbesc foarte mult despre reformarea UE.
Aici sunt de acord. Suntem într-o criză acum, iar orice criză duce la o reformă. Însă niciun lider european n-a pus pe masă o propunere concretă de reconstruţie. Vă spun însă la ce m-am gândit eu. Unu: reducerea instituţiilor Uniunii la jumătate şi reducerea personalului, deci cheltuieli mai mici. Apoi trebuie să avem capacitatea de a răspunde rapid la situaţii de criză. Vă reamintesc de criza economică din 2008, unde răspunsurile au venit târziu. Vă mai aduceţi aminte de Grecia? Deci într-o situaţie de criză, trebuie să avem răspunsuri de criză. În acest moment, nu avem această capacitate. O altă criză: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Am început cu sancţiunile abia după un an, şi vă spun că, aici, eram eu, polonezii şi ţările baltice care ne zbăteam şi ceream să fim duri cu Rusia, în timp ce statele fondatoare susţineau că trebuie să negociem cu Rusia. Germanii şi suedezii ne spuneau atunci: „Staţi, dragă, liniştiţi, că Putin se va distruge singur şi va distruge şi Federaţia Rusă“. Şi, atunci, noi toţi într-un glas am răspuns: „Până atunci, ne va distruge pe noi“. Dar oamenii aceştia tot n-au înţeles, pentru că n-au experienţa noastră. Criza refugiaţilor, la fel, am luat măsuri foarte proaste. Iar Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, continuă această prostie - ca să-i spun direct - cu mecanismul permanent de relocare şi cote obligatorii. În concluzie, noi nu suntem în stare să prevenim nimic, deşi avem departamente întregi de experţi.

„Nicuşor Dan este de stânga. Clotilde Armand, în schimb, este de dreapta. “

Să încheiem cu politică internă. De ce v-aţi retras din M10?
Pentru că e rolul noii generaţii să facă politică.

Dar M10 însemna Monica Macovei.
Nu. Însemna merit, meritocraţie, muncă, modernizarea României.

Cu Monica Macovei în mijloc.
Sunt acolo, nu mi-am dat demisia din partid. Am pus piatra de temelie a partidului şi am considerat că e cazul acum să vină tinerii. În mai puţin de un an, noi am format structuri de partid în 23 de judeţe. Deci stăm foarte bine.

N-aş spune. Aţi scos rezultate slabe la locale.
Da, dar am candidat în numai 109 unităţi administrativ teritoriale, iar din 109 am luat cinci primari şi aproape 100 de consilieri. Eu nu spun că sunt rezultate foarte bune, dar vorbim de un partid creat în august, care a început să lucreze în septembrie, iar alegerile au fost în iunie. Dacă eu candidam acum, nu se mai înscria nimeni pentru şefia partidului. Or, eu nu vreau asta, nu vreau să ajungem ca Dragnea, singurul conducător al partidului. Tinerii trebuie să aibă aibă şansa să candideze, iar, astfel, vor deveni responsabili.

Pare că v-aţi dezis de partid pentru că aţi scos rezultate slabe.
Dar ştiam dinainte ce rezultate vom avea. Chiar am avut o discuţie dacă să intrăm sau nu în alegeri. Ştiam că nu putem avea rezultate extraordinare în trei-patru luni.

Unii sociologici spun că nu aveţi fler la oameni, iar alţii spun că lângă dvs. nu pot creşte alţi lideri.
Uite că am rezolvat a doua problemă. Am făcut alegeri, au fost patru candidaţi, a fost competiţie, am votat electronic şi a ieşit Ioana Constantin, o tânără cu masterate luate pe bune, care a muncit foarte mult în alegeri. E foarte tânără, dar e foarte adultă în gândire. Am încredere în ea.

Vedeţi M10 partid de sine stătător sau crdeţi că se va topi într-o alianţă?
Văd M10 partid de sine stătător, care trebuie să crească, dar pentru alegerile parlamentare e nevoie de o alianţă. Nimeni, niciun partid nou, nu va face nimic.

Deci niciun partid nou nu va trece singur pragul electoral?
Nu. Va fi călcat în picioare. Trebuie să lăsăm orgoliul deoparte şi să ne aşezăm la aceeaşi masă. Cred că, dacă facem o alianţă între toate acest partide noi şi curate, putem spera la 10%.

E compatibil M10 cu Uniunea Salvaţi România, partidul lui Nicuşor Dan?
Parţial, da. Parţial, nu.

De ce parţial nu?
Pentru că noi suntem de dreapta, iar Nicuşor Dan este de stânga. Clotilde Armand, în schimb, este de dreapta. Dar putem trece peste aceste chestiuni. Noi avem lucruri care ne despart, dar trebuie să mergem înainte vorbind despre lucrurile care ne unesc, nu să ne pierdem vremea cu lucrurile care ne despart. Cel mai important obiectiv este să schimbăm această clasă politică coruptă, de care nu ne mai leagă nicio speranţă că ne va duce spre bine. Dacă acesta este obiectul, înseamnă că trebuie să lăsăm toate diferenţele dintre noi deoparte. Cred că M10 trebuie să intre într-o alianţă, dar noua conducere va decide. Drumul este spre o alianţă, nu spre o fuziune, pentru că fiecare partid are identitatea lui.

Candidaţi în toamnă la parlamentare?
Nu m-am gândit încă. Dar nu vreţi să aveţi un reprezentant bun în PE?

Poate că notorietatea dvs. ar trege în sus alianţa.
O să reflectez. Dar eu am mai fost în politică şi cred că lumea se va bucura să vadă figuri noi şi deştepte.