Momentul bilanţurilor. Partea II. Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, Poliţia

Continuăm seria de analize dedicate evoluţiei încrederii românilor în instituţiile publice, sociale, internaţionale pe anul 2014. Sub lupă intră instituţiile executive ale statului – Armata, serviciile secrete, Poliţia şi Jandarmeria.

Ca linie generală, instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională măsurate în cadrul Barometrului INSCOP, Adevărul despre România,  care au încheiat anul 2014 pe un trend ascendent puternic în planul încrederii publice.

Dacă în cazul instituţiilor politice înregistrăm tendinţe neomogene – în unele cazuri (Preşedintele) creşteri spectaculoase, în alte cazuri scăderi uşoare în planul credibilităţii – dinamica în cazul instituţiilor de forţă marchează, la unison, o curbă ascendentă din punct de vedere al încrederii.

Între instituţiile de pe acest palier se remarcă Armata cu un nivel de încredere care a evoluat de la aproximativ 65% încredere multă şi foarte multă în ianuarie-martie 2014, la 66%-67% în intervalul mai-septembrie 2014, până la maximul absolut 76,1% la finalul anului.

Armata a depăşit astfel pragul record de 75%, atingând procentajul cel mai mare din istoria măsurătorilor sociologice Barometrul INSCOP-ADEVARUL despre România şi devenind, detaşat, instituţia publică din România cu cel mai mare nivel de încredere din ultimii doi ani.

Armata îşi consolidează statul de lider incontestabil la nivelul încrederii publice nu doar din zona instituţiilor de forţă, ci pe întreaga plajă de instituţii măsurate.

Nivelul mare de încredere are mai multe explicaţii. Pe de o parte, Armata a reuşit să se menţină departe de scandaluri ce i-ar fi putut afecta reputaţia. Pe de altă parte, Armata a fost şi pe parcursul anului 2014 implicată în acţiuni cu impact social-utilitar (inundaţii, viituri sau înzăpeziri), activitate receptată evident pozitiv de populaţie. De asemenea, un alt vector care a contribuit puternic la credibilitatea Armatei este legat de contextul regional tensionat marcat de conflictul militar din Ucraina. Creşterea temerilor populaţiei faţă de posibilitatea unui confict în regiune a determina o valorizare puternică a instituţiei militare.  

Jandarmeria se bucură de un nivel de încredere de 65,3% conform măsurătorii Inscop din luna decembrie 2014. În intervalul ianuarie-septembrie 2014, cota de încredere în Jandarmerie s-a situat între 58%-60%, cu mici fluctuaţii de la o lună la alta.

Fiind asociată în principal cu ordinea publică, Jandarmeria este percepută ca o sursă de stabilitate socială, vocile critice asociate protestelor civice din ultimii doi ani nereuşind să disloce semnificativ credibilitatea aceste instituţii.

Cu excepţia lunii decembrie când Poliţia a reuşit să depăşească pragul simbolic de 50% încedere multă şi foarte multă atingând 51,4%, celelalte şase măsurători din 2014 indicau un nivel al încrederii între 45%-47%. Mai precis, 47,7% în ianuarie 2014, 47% în martie, 45,7% în mai, 46,9% în iulie, 47,6% în septembrie şi 47% în octombrie. Comparativ cu alte instituţii politice sau executive, Poliţia se bucură de un nivel de încredere ridicat. Chiar dacă scorul Poliţiei este sub cel al Armatei, Jandarmeriei sau al SRI (toate instituţii ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională), depăşirea de către această instituţie a pragului de 50% este un semnal bun care trebuie confirmat prin activitatea publică.

În ceea ce priveşte serviciile secrete – în speţă Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe raportarea românilor indică aceeaşi tendinţă pozitivă spre finalul anului. SRI a încheiat anul 2014 cu o cotă de 52,6% încredere multă şi foarte multă, în timp ce SIE cumulează 46,8% încredere. În cazul ambelor servicii, nivelurile de încredere înregistrate în decembrie 2014 sunt cele mai mari raportate la celelalte şase măsurători din curusul anului recent încheiat. Credibilitatea de care beneficiază cele două servicii de informaţii este explicabilă.

În cazul SRI, implicarea puternică în activităţile de combatere a corupţiei, precum şi validările externe periodice au avut un impact pozitiv important asupra percepţiei publice a instituţiei. Scorul ceva mai mic al Serviciului de Informaţii Externe, dar ridicat comparativ cu al multor alte instituţii publice, este explicabil atât prin absenţa aproape totală oricărui tip de mediatizare a activităţilor acestui serviciu, cât şi prin expunerea defavorabilă de a finalul anului în contextul campaniei electorale şi a conflictului dintre fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul director SIE, Teodor Meleşcanu. 

Credibilitatea instituţiilor sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională va fi influenţată, cel puţin în prima parte a anului 2015, de evoluţia conflictului din Ucraina, dar şi de  urmările atacului terorist de la Paris. Deja situaţia de securitate din Ucraina a determinat un prim consens politic pe tema creşterea finanţării pentru Armată. Similar, extinderea ameninţărilor teroriste pe continentul european reclamă o adaptare a strategiei de prevenire a riscurilor, ceea ce va amplifica dezbaterea publică atât în jurul modalităţilor de prevenţie (legile privind retenţia datelor, cartelele pre-pau), cât şi a activităţilor generice ale serviciilor de informaţii.

Dincolo de aceste măsurători, diferenţa de încredere între instituţii prin excelenţă democratice (Parlament, Partide politice, organizaţii ale societăţii civile, mass-media) cu credibilitate medie şi mică, respectiv instituţii ierarhice (Armata, Poliţia, Jandarmeria, serviciile de informaţii) cu credibilitate medie şi foarte mare rămâne o provocare majoră a sistemului democratic românesc şi a culturii politice/civice a populaţiei.

Anul 2014 a fost prielnic pentru instituţiile executive. Pentru 2015, scenariile de evoluţie în cazul instituţiilor executive depind în mod esenţial de agendă. De principiu, pentru majoritatea instituţiilor măsurate există potenţial de creştere al încrederii, funcţie de cum vor aborda temele de prim-plan pe care le vor avea de gestionat. La fel de plauzibil este însă şi scenariul unor scăderi ale cotelor de încredere, dacă anul 2015 va fi marcat de presiuni sociale sau de evenimente neprevăzute ce pot eroda din credibilitatea acestor instituţii.