Pierdut partid liberal, îl declar nul!

Mihail Neamţu şi Ludovic Orban, FOTO Ghidul Arădean

Un nou scrutin, un nou eşec lamentabil pentru Partidul Naţional Liberal. Sigur, nu el e cel mai important perdant al nevalidării referendumului Coaliţiei pentru Familie, dar prin susţinerea şi sprijinul acordat demersului s-a asociat şi el cu penibilul rezultatului.

Mai îngrijorător e însă faptul că liderii PNL nu au tras nici o concluzie sau învăţat vreo o lecţie după eşecul răsunător de la ultimele alegeri parlamentare. Iar dacă totuşi au făcut-o înseamnă că n-au înţeles nimic din mesajul transmis atunci de electorat, trăgând concluziile greşite.

Iar principalul lucru pe care par a se încăpăţâna să nu îl înveţe e că electoratul PSD nu va vota cu ei. Fiindcă acesta e marele deziderat nerostit al peneliştilor: să atragă de partea lor cât mai mulţi din votanţii PSD. Partidul, încă privind nostalgic înapoi la rezultatele obţinute când făceau parte din USL, a abandonat de mult timp electoratul liberal. E oarecum de înţeles, votantul liberal e pretenţios, e năzuros, nu poate fi cumpărat cu o bombonică, e mai greu de minţit, aşteaptă idei, programe. Singurul lucru pe care PNL i l-a oferit în ultimii ani a fost „Dar măcar noi nu suntem PSD!“ deşi în cuget şi vot nu odată s-a refăcut vechiul USL.

În ceea ce priveşte politicile propuse, toate marile proiecte antiliberale ale ultimilor ani fie au pornit din curtea partidului (legea dării în plată, legea conversiei creditelor în franci elveţieni, legea 51% produse româneşti în supermarketuri), fie au trecut cu susţinerea şi votul său (legea împotriva proprietăţii private cunoscută popular drept „legea antifumat“). Strategia liberalilor doar cu numele în ultimii ani a fost să încerce să cumpere electoratul PSD fiind mai de stânga decât urmaşul FSN-ului pe plan economic şi mai conservatori decât papa pe plan social. Rezultatul strategiei s-a văzut la alegerile din 2016.

Erau totuşi recent ceva motive de optimism, dat fiind faptul că principalii gânditori ai curentului de gândire economică socialist-penelistă fie au trecut în plan secundar fie au plecat din partid. Actuala conducere pare a fi îmbrăţişat într-o mai mare măsură ideile liberalismului economic. Însă acum au căzut într-o altă rătăcire doctrinară: dacă au văzut că nu a mers să cumpere electoratul PSD încearcă să îl impresioneze intensificând ploconirea în faţa Bisericii şi clerului, nescăpând din gură „valorile iudeo-creştine“ şi neirosind nici o ocazie să se bată cu pumnul în piept cât sunt de devotaţi credincioşi şi mari familişti.

Ramura neoprotestantă din partid pare să exercite o influenţă exacerbată în discursul oficial. Să le spună cineva şi peneliştilor că electoratul acela rural, extrem de religios şi economic de dreapta din SUA, care reprezintă bazinul partidului Partidului Republican, nu există la noi. Electoratul rural şi credincios din România e economic de stânga şi nu au reuşit să îl convingă nici când au încercat să fie mai socialişti decât socialiştii. Ceea ce însă le-a reuşit a fost să alieneze electoratul urban liberal care tinde să fie mai secular şi preocupat de alte probleme. Peneliştii ar face bine să nu uite că Ghiţă Falcă i-a coordonat spre dezastru în 2016, iar neoprotestantul de ocazie „Mike“ Neamţu e un arivist care peste tot unde a trecut în politică n-a mai crescut iarba după aia.

Referendumul pentru modificarea Constituţiei a fost o non-miză din punct de vedere liberal, iar partidul, legându-şi căruţa la demersul Coaliţiei pentru Familie, s-a trezit cu boii în şanţ. Nu există absolut nici o contradicţie între a fi creştin şi a fi liberal, devine însă problematic când nu le poţi separa pe cele două şi iei decizii pe baza credinţei, nu a ideilor liberale. Nici măcar cu asta nu e vreo problemă atât de mare însă dacă PNL vrea să se transforme într-un partid creştin-democrat sau conservator măcar să anunţe că deja prin cercurile autentic liberale se glumeşte de câţiva ani că acronimul partidului vine de la Partidul Niciodată Liberal.