Prima lege a Justiţiei a trecut de CCR. Secţia specială pentru magistraţi e constituţională. Ce articole au picat

Curtea Constituţională (CCR) a dezbătut ieri doar una dintre cele trei legi ale Justiţiei modificate de PSD, mai exact Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară, pe care a declarat-o în mare parte constituţională. Celelalte două legi contestate de Curtea Supremă, PNL şi USR vor fi dezbătute săptămâna viitoare.

CCR a decis că Legea referitoare la organizarea judiciară este constituţională în ansamblu, cu mici excepţii care vor fi modificate de majoritatea PSD-ALDE în Parlament. „Am admis 4 puncte din textele pe care le-au criticat autorii sesizărilor. Unul vi-l pot spune: cel care prevedea că se pot angaja, dintre magistraţii pensionari,  la curţile de apel pentru redactarea unor hotărâri“, a spus Valer Dorneanu, preşedintele CCR.

Legea, în forma votată de Parlament, oferea  posibilitatea preşedintelui curţii de apel de a dispune ca, la instanţele cu volum mare de activitate, să fie angajaţi foşti judecători pentru a redacta hotărârile judecătoreşti. „Motivarea hotărârii judecătoreşti este un act inerent funcţiei judecătorului cauzei, constituie expresia independenţei sale şi nu poate fi transferată către o terţă persoană. Motivarea reprezintă un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie“, a explicat CCR. În afara articolului care vizează angajarea judecătorilor pensionari, celelate trei articole  declarate neconstituţionale de sunt chestiuni tehnice, fără implicaţii semnificative. 

În schimb, Curtea a decis că înfiinţarea secţiei speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor, articol impus de PSD şi contestat de specialişti în drept, este constituţională. În sesizarea trimisă CCR, Curtea Supremă a apreciat că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece magistraţii ar deveni singura categorie profesională din România cu un parchet dedicate. Magistraţii CCR au fost de altă părere. 

De asemenea, CCR a acceptat articolul propus de PSD prin care hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, termen care poate fi prelungit până la 90 de zile, dar numai în cazul unor motive „temeinice“. Forma iniţială a legii doar recomanda termenul de 30 de zile, fără a impune vreo obligaţie. 

Reacţia USR

Uniunea Salvaţi România (USR) a transmis marţi un mesaj prin care spune că are încredere că sesizările depuse la Curtea Constituţională (CCR) vor fi admise, afirmând că, altfel, “mare parte din reforma Justiţiei făcută în anii 2004-2005 pentru a ne alătura Uniunii Europene” este anulată.

„Avem încredere că CCR va admite sesizările USR pe legile justiţiei şi până la şedinţa viitoare judecătorii constituţionali vor avea timp să analizeze toate criticile şi argumentele noastre cu privire la aceste proiecte, ce anulează mare parte din reforma justiţiei făcută în anii 2004-2005 pentru a ne alătura Uniunii Europene”, precizează USR. De asemenea, formaţiunea reaminteşte alte motive de neconstituţionalitate descoperite de juriştii săi, în afară de cele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi PNL.