Primele discursuri de la CSM ale lui Iohannis şi Băsescu, puse faţă în faţă. Ideea "băsistă" promovată de Iohannis şi care l-a încântat pe Ponta

Au trecut zece ani între primul discurs al lui Traian Băsescu ţinut în faţa CSM-ului (12 ianuarie 2005) şi cel al lui Klaus Iohannis (6 ianuarie 2015), noul preşedinte al României. În această perioadă, România a parcurs un drum european presărat cu schimbări fundamentale dar, cu toate acestea, cele două cuvântări trasează, în mare, aceeaşi idee: justiţia trebuie să se scuture de ingerinţa politicului.

Metodele sunt, însă, diferite. În timp ce Băsescu simţea nevoia unei lupe, a unei entităţi, a cuiva care să supravegheze buna funcţionare a justiţiei, Klaus Iohannis simte că va da viaţa justiţiei dacă o va elibera de MCV şi de toate celelalte încorsetări.

România anului 2005 se lupta cu hidra capitalismului de cumetrie şi era în plin proces de aderare în Uniunea Europeană. Corupţia se scurgea printre crăpăturile fiecărei instituţii de stat. România anului 2015 vrea să intre în zodia lucrului bine făcut şi a instituţiilor performante, care n-au nevoie de o proptea pentru buna funcţionare. Mesajul lui Traian Băsescu stătea sub semnul "încrederii". Iohannis preferă "independenţă". Dar faţă de cine? 

Justiţia anului 2005 îşi căuta câştigarea încrederii şi trebuia să scape de imaginea de putere coruptă şi supusă politicienilor. Traian Băsescu, în 2005, îşi asuma el însuşi rolul dulăului care stă de pază şi apără justiţia.

Avem însă o altă mare realitate şi anume că, de multe ori, în toate structurile, de la poliţie procuratură până la judecator, a intervenit influenţa politică. [...] Vă garantez că, prin atribuţiunile constituţionale, nu voi accepta nici un fel de joc politic, adică ne emiterea decretului pentru ca un judecător să promoveze sau să se transfere - sau ştiu eu ce nevoi ale justiţiei sunt - pentru că a intervenit nu ştiu ce preşedinte de partid sau nu ştiu ce politician.

Justiţia anului 2015 îşi caută independenţa în faţa propriilor umbre. Klaus Iohannis schimbă regulile jocului şi alungă dulăul de pază.

Aşa cum am văzut cu toţii, unii politicieni nu s-au ferit să atace independenţa justiţiei. Luând în considerare aceste antecedente, ca şi misiunea dumneavoastră conferită de lege, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să dovediţi în continuare că ştiţi să apăraţi reputaţia, onoarea şi independenţa colegilor şi a sistemului în ansamblul său. Aşadar, CSM trebuie să aibă reacţii rapide şi să sancţioneze imediat orice atacuri, ingerinţe, derapaje şi imixtiuni în justiţie, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal.  

Dacă miza anului 2005 era curăţirea justiţiei pentru a lustrui drumul României spre aderarea în UE, miza anului 2015 este ca justiţia să ajungă să meargă pe propriile-i picioare. Dar să scape de Mecanismul de Verificare şi Control?! Căci, între 2005 şi 2015 a rămas aceeaşi constantă: amestecul politicului în actul de justiţie. Avem o societate şi un mediu politic atât de sănătos încât să scăpăm de MCV? Ambii preşedinţi au propus un instrument de apărare. Iohannis face un arc peste timp şi şterge de praf propunerea lui Traian Băsescu din 2005, aceea ca procurorul general să fie membru al CSAT.

În momentul de faţă, nu toate serviciile de informaţii sunt reprezentate în CSAT, şi acest lucru trebuie corectat, sau în CSAT nu este membru procurorul general al republicii (?!), ceea ce este nefiresc, mai ales când Consiliul stabileste că actele de corupţie sunt o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Traian Băsescu, 7 februarie 2005

De asemenea, din acelaşi punct de vedere al consolidării sistemului judiciar, opinez că, în perspectiva regândirii şi modernizării arhitecturii instituţionale a legilor siguranţei naţionale şi a legii CSAT, este util să luăm în discuţie dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi procurorul general, nu o persoană anume, ci instituţia procurorului general. Klaus Iohannis, 6 ianuarie 2015

Cred că este o idee corectă şi iniţiativa legislativă pentru CSM, ÎCCJ şi PG - voi sprijini aceste propuneri Victor Ponta, 6 ianuarie 2015

În viaţă. o idee bună rezistă întotdeauna în vremurile proaste. Chiar dacă e spusă cu alte cuvinte sau apare în forme diferite, ea îşi păstrează aceeaşi substanţă. Acea idee bună este că politicul şi justiţia trebuie să se despartă definitiv, chiar dacă Procurorul General va fi parte a CSAT-ului sau nu. Oare a înţeles acest lucru şi Klaus Iohannis aşa cum a înţeles la vremea lui, Traian Basescu? Căci Victor Ponta a demonstrat că mai are de lucrat la a ne convinge că şi el crede în aceasta idee. Dar Klaus Iohannis, vrând - nevrând, el este cel care a rămas să garanteze libertatea justiţiei în anii care vin şi cel care va trebui să o şi apere atunci când va fi cazul. E în atribuţiile lui.

Cele mai folosite cuvinte de Traian Băsescu în primul său discurs ţinut la CSM în calitate de preşedinte al României

 

Cele mai folosite cuvinte de Klaus Iohannis în primul său discurs ţinut la CSM în calitate de preşedinte al României