PSD + Soros = Love

În ultimii 15 ani, m-am întâlnit cu Soros de câteva ori. De fiecare dată am vorbit despre problematica romilor şi despre nevoia de a susţine o generaţie de tineri care să fie motorul intern necesar schimbării situaţiei actuale. Indiferent de poziţia mea faţă de ideile lui, şi de multe ori am fost în dezacord, am fost unul dintre cei ce au fost susţinuţi şi încurajaţi să spună ce gândeşte.

Încă de la începutul anilor 90, George Soros decide să susţină ceea se întâmplă în Romania.  Transformările democratice din acest colţ de lume aveau nevoie de ideile „societăţii deschise” promovate de Fundaţia sa. Era nevoie de un mecanism de susţinere a organizaţiilor non-guvernamentale ce tocmai se înfiinţau. Tributar ideii că „rolul societăţii civile este de a contrabalansa puterea statului fără să-i ia locul” (Gellner), Alin Teodorescu, om cu profunde principii social-democrate şi preşedinte a Fundaţiei Soros din România, începe să pună în practică, cu resursele financiare puse de George Soros la dispoziţie, un mecanism prin care să susţină dezvoltarea organizaţională a unor entităţi neguvernamentale care să devină câinele de pază a noii democraţii româneşti sau să livreze diverse servicii în mod diferit decât o face statul. 

Astfel se înfiinţează, sau se dezvoltă, organizaţii care apară drepturile omului, care susţin dezvoltarea presei libere şi organizaţii care oferă servicii educaţionale alternative sau de afirmare a identităţii femeilor, romilor 7i/sau de promovare a dialogului interetnic. Fundaţia Soros România (inclusiv sub numele Fundaţia pentru o Societate Deschisă) începe să vorbească despre democraţie activă, mecanisme puternice de consolidare a statului de drept şi participare politică dar şi despre violenţa domestică, încălcarea drepturilor omului, nevoia de a susţine antreprenorialul, presa libera, nevoia de a susţine cercetarea, nevoia de a investi în oameni. Fac distincţie între Fundaţia Soros România şi George Soros pentru că strategia organizaţională era făcută în Romania, de echipa de aici, şi nicidecum la New York sau la Budapesta.

Ideile echipei coordonate de Alin Teodorescu au fost continuate şi dezvoltate de Renate Weber, om cu viziune liberală, care pune pe agenda Fundaţiei chestiuni extrem de importante pentru dezvoltarea României: susţinerea procesului de aderare la UE, dezvoltarea spiritului antreprenorial, conceptul de reţele de colaborare naţională şi transfrontalieră. Chestiunea romă începe să devină din ce în ce mai difuză pe agenda Fundaţiei naţionale ca urmare a creării unor programe speciale coordonate de la centrul regional din Budapesta.

De prin 2005, sprijinul financiar oferit de Soros Fundaţiei naţionale a fost din ce in ce mai mic. George Soros decide să pună în practică un plan de reducere a prezenţei sale în Europa de Est, considerând că odată cu procesul de lărgire a UE, misiunea sa trebuie să continue în alte zone mai puţin binecuvântate. Asigură un buget pe principiul parităţii şi astfel Fundaţia naţională este obligată să aducă bani şi de la alţi donori. Începând cu această perioadă rolul Fundaţiei Soros de donor pentru organizaţiile  societăţii civile din România începe să se dilueze, până când de prin 2007, Fundaţia devine chiar un competitor al acestora. Fundaţia devine parte a reţelelor de colaborare pe care le-a sprijinit, fără a avea o poziţie privilegiată, şi de unde încearcă să-şi facă treaba cât de bine poate.

Zilele trecute, domnul Liviu Dragnea îl acuză pe George Soros pentru ce se întâmpla cu PSD şi cu România, în general. Scurta poveste de mai sus nu încearcă decât să spună câteva lucruri, şi anume:

•    . Strategia de lucru a Fundaţiei Soros din România a fost stabilită de echipele naţionale. Mai mult decât atât, strategia iniţială a fost creată de un om care acum este în PSD.
•     .  Fundatia Soros, sub toate denumirile pe care le-a avut, a promovat nevoia unei contrabalansări între stat şi societate civilă.  Faptul că încercărilor de siluire a democraţiei, întreprinse de  politicienii României ultimilor ani, s-au opus entităţile societăţii civile active arată că nevoia identificată la începutul anilor 90 este încă de actualitate.
•      Cel mai mare duşman al PSD este PSD însuşi şi cel ce doreşte răul lui Liviu Dragnea, în cea mai mare măsură, este chiar domnia sa. Mentalitatea de vătaf coroborată cu miserupismul de care dă dovadă conduce la situaţia în care un partid politic este deturnat de cineva care nu se gândeşte decât la propria persoană. În orice democraţie consolidată, un lider politic asupra căruia ar plana jumătate din lucrurile care sunt deasupra capului domnului Dragnea, s-ar retrage şi ar lăsă partidul din care face parte să-şi continue drumul. 
•      .Fundaţia Soros nu mai este activă în Romania de vreo 2 ani. La nivel regional, susţinerea financiară oferită de Soros este în restrângere şi se pune chiar problema închiderii unor alte birouri. Înţeleg că Soros este calul de bătaie perfect pentru naţionalişti şi pentru cei cu puţină înţelegere şi toleranţă, însă incapacitatea de a-ţi vedea propriile greşeli arată carenţe majore ale liderului Liviu Dragnea.
•      . Fundaţia Soros din România merită tot respectul pentru activitatea sa, în ciuda greşelilor pe care le-a făcut. Ei ii datorăm existenţa unor organizaţii solide, unor intelectuali de marcă şi activişti cu mare notorietate, care în ultimul an şi-au arătat utilitatea în apărarea principiilor democratice şi a statului de drept. Trebuie însă să subliniem că Fundaţia Soros din România nu înseamnă doar George Soros, ci mai degrabă zeci de oameni care au muncit zi de zi pentru a-şi pune ideile în practică. Pe banii lui Soros, ce-i drept.
•      .  Mulţi dintre cei care acum îl critică, au beneficiat, într-o formă sau alta,  de resursele lui Soros. Am văzut înalţi PSD-işti gudurându-se pe lângă Soros în speranţa prinderii unui loc bun la poza de grup ce se realiza la finalul întâlnirilor private. Am văzut un tânăr prim-ministru al PSD, şi şef în exerciţiu al partidului, făcându-se aproape preş în faţa lui, la fel cum am văzut o droaie de miniştri care se declarau onoraţi de simpla prezenţă a celui ce acum este văzut principalul vinovat pentru degringolada din partid. Ştiu zeci de PSD-işti care au fost bursieri în programele susţinute de el sau care au activat în programele finanţate de Fundaţie. Ştiu sute de psd-isti care susţin ideile „societăţii deschise” şi care pun în practică fix aceleaşi idei ca cele promovate de Fundaţia Soros, fără să considere acest lucru ca fiind un element de frondă faţă de democraţie şi partid. Faptul că ei atacă, nu este decât o măsură a caracterului pe care aceştia îl au.
•     .Cine considera că George Soros este cel care l-a pus pe Dragnea să fraudeze referendumul, să-l mazilească pe Ponta, să-l pună pe Grindeanu, să dea ordonanţa 13, să ţopăie cu măsurile fiscale, să se joace de-a planul de guvernare, să atace justiţia, să-si dea jos propriul guvern, să-l pună pe Tudose, să intimideze presa şi mişcarea asociativă neguvernamentală, să se răzgândească asupra măsurilor din propriul plan de guvernare etc., consideră fie că suntem toţi proşti fie că nu mai avem simţul ridicolului

Domnul Dragnea trebuie să caute vinovaţii în propria curte. Asta cu Soros e pentru copii şi pentru fraieri.