Românii nu fură, romii nu fură, doar hoţii fură

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
anunt angajare

Cetăţenia europeană înseamnă şi respectarea drepturilor omului, nu doar libertate de mişcare sau drepturi economice. Politicienii români, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă şi să respecte asta, dacă nu, să răspundă în faţa legii şi a cetăţenilor.

În urmă cu 4 zile, deputatul USR Iulian Bulai a anunţat pe pagina sa de Facebook, că urmează să participe la o dezbatere despre o investigaţie jurnalistică în care era vorba despre o reţea de trafic de persoane. A considerat de cuviinţă să menţioneze că infractorii ar fi fost „români / romi”.

Am criticat pe pagina mea de Facebook acest tip de discurs. Având experienţă în organizaţii neguvernamentale rome şi în Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ştiu că menţionarea etniei unui infractor este ilegală şi aduce atingere mai multor principii democratice fundamentale. Menţionez aici doar o idee fundamentală din sistemul nostru de drept, aceea că responsabilitatea este individuală şi nu colectivă, că ea aparţine făptuitorului şi nu unui grup de oameni (etnie, comunitate, cult, şamd).

Desigur, ca tuturor oamenilor, nu îmi plac infractorii, indiferent de etnia lor, de genul lor, de credinţele lor religioase. Înţeleg răul pe care ei îl produc societăţii şi faptul că trebuie prinşi şi pedepsiţi în limitele legii. Nu apăr în acest text sau în postările mele pe Facebook vreun infractor, ci apăr pe toţi ceilalţi, care, deşi nevinovaţi sunt asimilaţi pe nedrept infracţionalitătii. A menţiona că un infractor aparţine unei etnii este greşit din două motive:

  • pentru că induce ideea că există o problemă de infracţionalitate specifică acelui grup, acesta fiind deci un discurs discriminatoriu. Ce relevanţă are dacă un infractor aparţine unei etnii? Ce relevanţă are că aproape toţi infractorii din închisorile României sunt ortodocşi şi bărbaţi? Trebuie să culpabilizăm toţi ortodocşii şi toţi bărbaţii? Imaginaţi-vă o ştire rescrisă astfel: 130 de creştini ortodocşi au făcut trafic de persoane în Norvegia. Eu, creştin ortodox, m-aş simţi jignit. Ce relevanţă are religia? La fel este şi cu etnia.  
  • pentru că responsabilitatea este individuală, nu colectivă. Mergând mai departe pe exemplul de mai sus, după 27 de ani în care s-ar spune mereu că nişte creştini ortodocşi au comis infracţiuni în România şi în Europa, v-aţi simţi stigmatizaţi? Evident că nu toţi creştinii ortodocşi sunt infractori, evident că fiecare răspunde pentru propriile fapte. Aşadar, de ce această generalizare? La fel este şi în cazul etniei rome: 27 de ani în care se menţionează identitatea etnică a unui infractor - să zicem - rom, face ca zeci, sute, mii de alţi romi, nevinovaţi, oneşti, să fie asimilaţi infracţionalităţii. Încă un exemplu despre asta: Bănel Nicoliţă a fost, ani mulţi, un fotbalist apreciat, muncitor, dedicat. Român, care a jucat de 37 de ori pentru echipa naţională. A contat etnia sa în activitatea fotbalistică? Nu. Dar dacă Bănel mergea la furat în Norvegia, conta etnia?

Continuând pe tema etniei oricui - cum se poate ea identifica? Pentru că nu scrie în buletin. Cum a aflat Iulian Bulai că sunt etnici români, maghiari sau romi? Suntem de fapt, toţi, cetăţeni români.

Dar Iulian Bulai nu este doar un simplu cetăţean. Domnia sa este şi parlamentar, ca şi mine. Ca secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor, eu înţeleg aceste nuanţe referitoare la identităţi, le-am trăit ca rom şi am citit şi decizii relevante ale CEDO. Poate că domnia sa are o carenţă aici, are alte specializări. Dar parlamentarii trebuie să fie mult mai atenţi în discursul public - şi din păcate nu sunt, iar domnul Bulai este printre aceştia.

Nu m-a înţeles, nu m-a crezut, a considerat că greşesc. Însa pentru el există un alt model de comportament pe o astfel de temă: propriul său şef de partid, Nicuşor Dan, preşedintele USR.

În martie 2016, domnul Nicuşor Dan a postat - tot pe Facebook - cum că nişte romi au vandalizat cortul USB de la Obor. La câteva ore după această postare, Nicuşor Dan a revenit şi şi-a cerut scuze:

Îmi cer scuze pentru exprimarea anterioară. Etnia nu are nicio relevanţă în cazul de faţă. Am relatat în grabă ce mi-au transmis colegii fără să îmi dau seama de natura discriminatorie a mesajului.

Iulian Bulai a spus şi el că a relatat, de fapt, termenii dezbaterii din Norvegia. Fără să-şi dea seama - nici atunci, nici acum, după 4 zile - de natura discriminatorie a mesajului. Fără să-şi ceară scuze, spre deosebire de Nicuşor Dan.

Astfel de discursuri publice au, din păcate, repercusiuni profunde şi foarte grave în societate. O să enumăr doar câteva:

  • Mulţi romi, oameni cinstiţi, educaţi şi care îşi construiesc o carieră respectabilă, evită să se mai identifice ca romi. Se tem pe drept cuvânt de stigmatul apartenenţei la o etnie de “hoţi, needucaţi, murdari”. Ei nu mai devin, astfel, modele de urmat pentru copii din propria etnie şi nici modele de succes pentru ceilalţi, din afara etniei. Dacă societatea românească în ansamblu resimte masiv lipsa modelelor, gândiţi-vă cum e la romi.
  • Se întăreşte discursul rasist din societate, care identifică etnia cu infracţionalitatea. După propagarea repetată a unor astfel de mesaje să nu ne mai mirăm că în România anului 2017 se găsesc încă zeci de anunţuri de angajare: „angajăm barbaţi, femei ... exclus romi” (vezi foto). Apoi toată lumea spune că romii nu muncesc şi merg la cerşit în Occident…
  • Se susţine un curent extremist. Blamarea minorităţilor este parte importantă din discursul extremei drepte eurosceptice pe întregul continent. Este de aşteptat ca oamenii care „vor o ţară ca afară” să înţeleagă greşelile unui astfel de discurs, să înţeleagă că o ţară ca afară înseamnă şi incluziune socială, şi justiţie, şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor, fie ele confesionale, etnice sau sexuale.

În fine, nu am scris acest text pentru a demonstra că romii sunt, de fapt, nişte îngeraşi; avem şi noi coetnici care greşesc, aşa cum greşesc pretutindeni oamenii, romi, români, francezi, englezi şamd. Dar romiii nu trebuie să fie ţapii ispăşitori. Pe de altă parte, discriminarea nu este ceva care afectează doar romii sau minorităţile. În România există şi cetăţeni discriminaţi pentru că sunt femei, pentru că sunt săraci, pentru convingeri de orice fel - discriminarea este un flagel care afectează mereu întreaga societate.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite