Scrisoare deschisă adresată domnului Dacian Cioloş, prim-ministrul României

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dacian Cioloş are cel puţin trei soluţii în conformitate cu legislaţia internaţională pentru a oferi mai multă reprezentativitate alegerii primarilor
Dacian Cioloş are cel puţin trei soluţii în conformitate cu legislaţia internaţională pentru a oferi mai multă reprezentativitate alegerii primarilor

Soluţii pentru a asigura o mai mare reprezentativitate a aleşilor locali există, în conformitate cu standardele constituţionale şi cu asigurarea drepturilor fundamentale, aşa cum au fost interpretate de CEDO şi Comisia de la Veneţia.

Domnule prim - ministru, 

Sunteţi pus în faţa unei situaţii care necesită o soluţie. Această soluţie trebuie să ţină cont de necesitatea de a asigura o cât mai largă reprezentativitate pentru aleşii locali şi implicit o mai mare legitimitate pentru măsurile pe care aceştia le vor adopta după ce vor fi aleşi. Alegerile într-un singur tur au creat în 2012 o situaţie în care multe dintre voturile cetăţenilor în favoarea altor candidaţi la funcţia de primar decât cei aflaţi pe locul 1 au rămas nefolosite. În condiţiile unei participări scăzute la vot, primarii aleşi nu s-au bucurat, în marea majoritate a cazurilor, de încrederea şi votul majorităţii cetăţenilor. Corupţia la nivelul aleşilor locali a făcut ca în unele localităţi sau judeţe interimatul să fie regula, iar ducerea până la capăt a mandatului – excepţia. Migraţia de la un partid la altul, favorizată de o ordonanţă de urgenţă declarată neconstituţională, a contribuit de asemenea la degradarea calităţii administraţiei şi la o ruptură între cetăţean şi cei aleşi. Lipsa de viziune referitoare la felul în care ar trebui să funcţioneze administraţia locală, demonstrată printr-o reformă a descentralizării eşuată, asumată însă de fostul guvern, a condus la paralizia întregului sistem. Toţi aceşti factori au avut efecte cumulate în ultimii ani.

Cum poate fi redată încrederea alegătorilor, implicându-i în exerciţiul electoral, cum se poate mări gradul de reprezentativitate a aleşilor locali? Trei măsuri se impun în acest sens: criterii de integritate ale partidelor politice pentru a nu permite persoanelor corupte să candideze; asigurarea unor standarde de calitate, prin respectarea unor criterii profesionale în selecţia candidaţilor; un sistem de vot care să transpună corect voinţa cetăţenilor. În calitate de prim - ministru, care nu aparţine vreunui partid politic, puteţi interveni doar legat de ultima măsură.

Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe de ordin constituţional, între care şi aceea a stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral. Stabilitatea acestor norme „constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit, implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie” anume faptul că „cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-a creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă” (Decizia CCR nr. 51/2012). Prin urmare, există norme care corespund acestui principiu, precum există şi norme care nu corespund. Actualele norme din Legea nr. 215/2015 au creat o stare de securitate sau de insecuritate juridică? Aceasta este întrebarea fundamentală la care suntem chemaţi să răspundem, nu când şi cum se poate modifica legislaţia electorală. În opinia mea, aceste norme au creat o stare de insecuritate (alegătorii nu mai ştiu cum vor vota), poziţiile din spaţiul public fiind diametral opuseLipsa de consens la nivelul societăţii este dovadă de instabilitate creată de drept şi nu de stabilitate. Este nevoie aşadar de norme care să asigure aplicarea acestui principiu constituţional, norme agreate de toate partidele politice, inclusiv de cele nou formate sau care urmează a se înfiinţa. Dacă nu va exista o soluţie agreată, toată dezbaterea electorală ocazionată de alegerile locale va fi monopolizată de această temă, în detrimentul dezbaterilor axate pe nevoile cetăţenilor.

Statele semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, printre care şi România, beneficiază de o largă marjă de apreciere în materia legislaţiei electorale, iar Curtea trebuie doar să se asigure că nu este afectată substanţa dreptului de a vota, iar mijloacele folosite pentru realizarea sa nu sunt disproporţionate (Cauza Mathieu – Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei). Am ales acest exemplu, folosit şi de CCR în Decizia nr. 334/2013 pentru a vă arăta că, în interiorul acestei marje de apreciere naţionale, se pot găsi soluţii pentru a surmonta actualul impas în care se află sistemul electoral din România. Guvernul pe care îl conduceţi nu-şi poate asuma răpunderea pe proiectul de lege referitor la alegerea în două tururi, datorită jurisprudenţei CCR. Cât despre o eventuală ordonanţă de urgenţă, ofer chiar argumentul CCR: „legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate (Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia). O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa” (Decizia nr. 51/2012). În 2012 CCR a sancţionat comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Aceeaşi situaţie este şi atunci când sistemul de vot rămâne acelaşi, ceea ce se schimbă fiind doar desfăşurarea a două tururi de scrutin? Este o chestiune la care deocamdată nu există un răspuns definitiv, din punct al CCR. În opinia mea, atâta vreme cât sistemul electoral rămâne acelaşi (cel majoritar), organizarea într-un tur sau două tururi este o chestiune subsidiară. Dacă sistemul electoral ar fi fost schimbat, preferându-se un sistem electoral mixt sau reprezentarea proporţională, o asemenea modificare nu ar fi corespuns cu siguranţă standardelor fixate de CCR şi de Comisia de la Veneţia.

Există aşadar varianta unui act normativ (ordonanţă de urgenţă) care să aibă ca obiectiv obţinerea unei mai bine reprezentativiităţi a cetăţenilor. Un asemenea act nu este constituţional sau neconstituţional per se, prin el însuşi. Dacă partidele politice agreează această soluţie, împreună cu societatea civilă, veţi fi garantul unui plus de democraţie cu ocazia alegerilor localePuteţi de asemenea îndemna partidele să voteze în Parlament proiectul de lege care prevede alegeri locale în două tururi. Există soluţii, iar cea mai proastă soluţie este a nu avea nicio soluţie.

Mai există o soluţie care nu v-a fost prezentată. La alegerile locale din Anglia se practică sistemul majoritar, ca şi la alegerile parlamentare. Într-o circumscripţie numărul voturilor neutilizate este cu atât mai mare cu cât numărul alegătorilor este mai mare. Pentru a avea primari cât mai reprezentativi şi pentru a păstra totodată tradiţia sistemului electoral majoritar (FPTP - first-past-the-post), s-a găsit o soluţie extrem de practică: votul suplimentar. Fiecare buletin de vot conţine două coloane: candidaţii prima opţiune, respectiv candidaţii a doua opţiune (aceiaşi). Dacă un candidat întruneşte 50% + 1 din totalul voturilor exprimate ca primă opţiune, câştigă mandatul. Dacă însă niciun candidat nu trece de acest prag, se adună voturile prima opţiune cu voturile a doua opţiune în cazul fiecărui candidat. Candidatul cu cel mai mare număr de voturi este declarat ales. Se organizează un singur tur de scrutin, dar alegătorul are la dispoziţie practic două voturi pe acelaşi buletin de vot. Votul suplimentar este o varietate a sistemului electoral majoritar.

Să presupunem că aţi fi de acord ca primarii să fie aleşi potrivit acestui sistem electoral. Standardele fixate de CCR şi Comisia de la Veneţia sunt îndeplinite (se modifică nu un sistem electoral, ci o varietate a unui sistem deja stabilit prin lege). Nu mai este nevoie să alegeţi varianta unei OUG sau a unei noi legi care să fie votată în Parlament.

Surprinzător sau nu, domnule prim - ministru, acest sistem de vot nu necesită decât emiterea unei Hotărâri de Guvern care să stabilească modelele buletinelor de vot (potrivit art. 57 din Legea nr. 115/2015. Legea actuală nu trebuie modificată. Art. 101 stabileşte că primar este ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. O condiţie îndeplinită şi de votul majoritar, în varianta FPTP şi de votul majoritar, în varianta “vot suplimentar”).

Votul suplimentar este un compromis între FPTP într-un tur şi FPTP în două tururi. Expresia „un tur de scrutin” nu înseamnă exprimarea unui singur vot, aşa cum probabil mulţi ar crede, ci faptul că exprimarea opţiunilor electorale are loc în aceeaşi zi.

Aveţi cel puţin trei soluţii la îndemână, domnule prim - ministru: ordonanţă de urgenţă pentru organizarea a două tururi de scrutin, votarea unui proiect de lege depus în Parlament care are acelaşi obiect, adoptarea unei hotărâri de guvern care să interpreteze ce înseamnă alegeri într-un singur tur de scrutin, pentru a  asigura exprimarea mai multor opţiuni de vot pe acelaşi buletin de vot.

Soluţii există. Nu pretind că cele descrise epuizează categoria de soluţii ce pot fi adoptate. Important este de stabilit ce scop ar trebui să urmărească sistemul electoral practicat la alegerile locale. Dacă veţi considera, aşa cum cred majoritatea alegătorilor, că lipsa de reprezentativitate a multora dintre actualii aleşi afectează calitatea democraţiei, adoptaţi una dintre aceste soluţii sau oricare alta ajută la realizarea acestui scop.

      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite