Scrisoare către Klaus Iohannis

Domnule Preşedinte, intru direct în subiect, că nu sunt omul preambulurilor. Aşadar, domnule Klaus Iohannis, remarc faptul că e posibil să nu aveţi consilieri pe comunicare, pentru că nu pare, dar dacă totuşi aveţi, să ştiţi că sunt slabi.

Principalul vector de comunicare în discursul dumneavoastră trebuie să fie faptul că PSD este un partid antiromânesc, nicidecum lucrurile pe care le spuneţi în ieşirile publice. Că PSD este antijustiţie, asta ştim, este evident, nimeni nu vrea să audă asta. Publicul nu are nevoie de inferenţe deductive la prima mână, ci de raţionamente cu bătaie mai lungă, la al doilea sau al treilea nivel conotativ. Iar ceea ce puteţi face în plus, ca o cireaşă pe tortul pe care l-am putea arunca în faţa lui Liviu Dragnea ca în filmele cu Stan şi Bran, este să atingeţi o coardă emoţională foarte sensibilă a cât mai multor români. Şi, sigur, aceea nu este, cum spuneam, că PSD hârşâie cu fierăstrăul la temelia justiţiei, pentru că zgomotele astea le auzim cu toţii şi ne trezesc în toiul nopţii, ci efectele care ne dor pe toţi cel mai mult în ultimă instanţă: faptul că însăşi esenţa naţiunii române este cea atacată, chiar în identitatea ei, astfel că PSD, tocmai cel care clamează mereu tradiţia şi neamul, este de fapt cel care ajunge să-l distrugă prin ceea ce face, exact ca un şarpe Ourobouros beat pulbere după o noapte la crâşma din sat.

Reluăm, pentru că este foarte important şi trebuie să ne intre bine în cap. Şi să ştiţi că nu e nicio ruşine dacă preluaţi această idee, important este scopul comun: PSD este un partid antiromânesc. Apoi, repetăm de zeci, sute sau mii de ori, ca o mantră, până când incantaţia noastră dezvrăjeşte această ţară hipnotizată de infractori: PSD este un partid antiromânesc, ad infinitum. După care enumerăm efectele: mii de români nu vor mai avea porci de Crăciun din cauza incompetenţei guvernului PSD, mii de români trebuie să se ascundă, să-şi bage capul în geacă atunci când ies în lume pentu că toată lumea îi asociază cu Liviu Dragnea, românii vor ajunge în curând să fie sinonimi nu doar cu infractorii, ci şi cu imbecilii, vezi cazul emisiunii de satiră realizată de curând de francezi etc. etc. etc. Apăsaţi hotărât, deci, domnule Iohannis, pe efectele acestei guvernări, fără frică. Daţi imagini elocvente de care românii se lovesc zi de zi: bisturie murdare, lipsă de medicamente, scumpiri de preţuri, oameni care nu au bani să trăiască ş.a.m.d. De ce vă e frică? De ce nici măcar acum, în ceasul al doisprezecelea al mandatului dumneavoastră nu sunteţi mai incisiv la adresa acestor infractori?

Revin, prin urmare şi spun: ori cineva vă scrie foarte prost discursurile, ori dumneavoastră nu îi luaţi în seamă pe cei care le scriu şi eliminaţi exact părţile mai importante. Pentru că pur şi simplu nu este posibil să aveţi atât de incomensurabil de multă muniţie, tone de muniţie şi să nu o folosiţi nicicum. A, am înţeles, nu e stilul dumneavoastră. Stilul dumneavoastră e, în schimb, unul plat şi foarte, foarte plictisitor pentru care, ce să vezi, românii vă vor sancţiona la următoarele alegeri. Sigur, veţi spune dumneavoastră, lucru pe care l-aţi afirmat de altfel de la bun început: nu sunteţi genul lui Băsescu. Dar nici nu trebuie, domnule Preşedinte! Tot ce trebuie este să fiţi genul acestui popor, iar acest popor, după cum bine au observat şi alţii înaintea dumneavoastră, mai are nevoie din când în când şi de lacrimi, de sânge, ceva mai rar de veselie şi, uneori, chiar şi de iarbă. Aşadar, nu vă fie teamă, domnule Preşedinte: suflecaţi-vă mânecile, mergeţi în mijlocul oamenilor, strângeţi-le mâinile, mâinile lor muncite şi cu pământul ţării ăsteia întipărit pe veci în crăpăturile palmelor şi, mai ales, nu vă speriaţi când faceţi asta, că nu vă cere nimeni să-i distraţi sau să le spuneţi vreo glumă.

Şi, nu în ultimul rând, ba chiar în primul, nu uitaţi să le spuneţi că PSD este un partid antiromânesc. Pentru că, repet, asta şi nu alta este cauzalitatea ultimă în ce priveşte această verigă slabă din lanţul de la veceu care este actualul partid de guvernământ. Şi, din nou, folosiţi imagini cât mai plastice, pentru că de fapt eu aici văd principala dumneavoastră scăpare, în faptul că nu ştiţi să vă ajutaţi de puterea exemplului. Spuneţi-le cum Horea, Cloşca şi Crişan se răsucesc în mormânt că tocmai iobagii au ajuns infractori, cum dacă ar mai trăi Elisabeta Rizea ar pune-o de o rezistenţă nu în munţii Făgăraşului, ci tocmai în muntele de marmură care este Casa Poporului, ascunzând şi hrănind noua #rezistenţă, formată acum probabil din Cristian Ghinea pe post Ion Gavrilă Ogoranu, cum Ceauşescu însuşi, chiar aşa, cizmar analfabet cum era, răcneşte din străfundurile pământului cum ăştia nu sunt în stare să facă două straţii de metrou, sau un drum mai acătării, sau orice altceva.

Fiţi creativ, domnule Preşedinte. Nu vă cere nimeni să fiţi Rambo, sau să trageţi cu arbaleta în Viorica Dăncilă, ci doar să fiţi un pic mai curajos, asta e tot. Doar că, ne dăm seama cu toţii, în ce vă priveşte e prea mult.