Victor Ponta văzut în Germania

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Victor Ponta, în campanie electorală
Victor Ponta, în campanie electorală

În „Raportul de ţară”, realizat de Fundatia germană „Konrad Adenauer” şi publicat cu puţine zile în urmă sunt analizate campania electorală a lui Victor Ponta, cea a lui Klaus Iohannis, posibila „trădare” a Elenei Udrea după primul tur de scrutin, precum şi prestaţia lui Traian Băsescu în cei zece ani petrecuţi la Cotroceni.

Campania lui Ponta este descrisă drept populistă şi naţionalistă. Totodată „Agenţia Germană de Presă” (dpa), citată de „Europe Online Magazine”, îi dă o notă negativă premierului Ponta într-un articol recent.

Populismul lui Ponta

„Campania lui Victor Ponta se remarcă prin elemente naţionaliste. Sloganul ei este Mândru că sunt român”, notează analiştii de la „Konrad-Adenauer-Stiftung”.  „Aceeaşi orientare naţionalistă a putut fi observată şi în campania PSD pentru Alegerile Europarlamentare 2014”, continuă aceştia, luând mai apoi în vizor politica economică a guvernului Ponta. „Surprinzător este că programul economic al social-democratului Ponta este mai degrabă unul de sorginte liberală. Pentru a sublinia acest aspect, guvernul a scăzut cu 5% CAS-ul pentru firme. Dar nici această poziţie aparent pozitivă vizavi de economie nu poate înşela realitatea că România are o creştere economică negativă de 1%”.

«Românul adevărat»

"Raportul pentru România" trece în revistă cei mai importanţi candidaţi la alegerile de duminică şi îşî îndreaptă atenţia asupra celui mai important contracandidat al lui Ponta. „Pe partea celalată de Victor Ponta se regăseşte primarul de succes al oraşului Sibiu, Klaus Iohannis, care printr-o combinaţie pricepută între încurajarea investiţiilor, liberalizarea administraţiei şi dizolvarea monopolurilor a făcut din oraşul său un proiect pilot în România. De partea sa se află nou înfiinţatul partid ACL. Sloganul campaniei sale este România lucrului bine făcut. Afişele de campanie îl arată, pe de-o parte pe popularul Ponta, înconjurat de cetăţeni, iar de cealaltă parte pe Iohannis singur cu o privire severă”. 

Legat de modul în care se desfăşoară campania electorală, ei sublinează faptul că Iohannis nu-şi atacă persoanal contracandidaţii, contrar lui Ponta. „De remarcat este faptul că Iohannis nu îşi atacă contra-candidaţii personal. În discursurile sale el critică sistemul de „baroni” social-democraţi pe care îi face în mare măsură responsabili pentru starea critică a ţării. Ponta, în schimb, i-a reproşat contra-candidatului, deja dinaintea începerii campaniei electorale, că nu ar fi un „român adevărat”, făcând aluzie la credinţa protestantă a lui Iohannis şi la apartenenţa sa la minoritatea germană din România”.

Udrea şi posibila „trădare”

Raportul analizează şi posibila evoluţie a campaniei electorale după primul tur de scrutin. Iar la acest capitol se speculează asupra tăriei de caracter al Elenei Udrea. „Celor trei candidaţi (Macovei, Udrea, Tăriceanu) nu li se acordă nicio şansa la victorie, dar ei ar putea influenţa major rezultatul final. Oficial, ei sunt reprezentanţi ai spectrului de centru-dreapta. Dar se poate porni de la premiza că Popescu Tăriceanu îşi va sfătui electoratul să îl voteze în turul 2 pe Victor Ponta, ţinând cont că el se află într-o coaliţie cu PSD în Parlament. Este încă necunoscut dacă Monica Macovei şi Elena Udrea îşi vor îndrepta electoratul către Iohannis. În cazul Elenei Udrea, a cărui partid PMP este membru al Partidului Popular European, PPE, (precum şi PNL sau PDL) ar trebui să fie de la sine înţeles că ea îl va sprijini pe Iohannis. Dar atacurile dure la adresa lui Iohannis din timpul campaniei electorale ridică semne de întrebare legate de susţinerea lui Udrea a celui mai puternic candidat al lagărului de centru-dreapta. Analişti politici şi reprezentanţi ai presei sunt aproape siguri că ea îl va susţine pe Victor Ponta, în pofida înţelegerii cu PPE. Motive pentru această manevră văd observatorii în prietenia personală dintre Udrea şi Ponta, precum şi în disputele dintre preşedintele Băsescu şi Iohannis, pe care Udrea le-ar putea folosi din nou în propriul interes”.

Băsescu bun şi Băsescu rău

Caracterizarea candidaţilor principali la alegerile prezidenţiale de duminică este încadrată în descrierea atmosferei politice în care se desfăşoară campania electorală. „Campania electorală în România are motoarele încinse şi este însoţită de noi scandaluri de corupţie în care sunt implicaţi politicieni ai tuturor partidelor. DNA are o listă pe care momentan figurează 59 de parlamentari cărora le reproşează fapte de corupţie şi pentru care încearcă să obţină ridicarea imunităţii – ceea ce nu-i prea reuşeşte. Aceste demersuri sunt posibile în mare măsură prin aportul preşedintelui Traian Băsescu din ultimii zece ani la reformarea justiţiei şi lupta eficientă împotriva corupţiei. Acestea sunt cele două mari succese ale legislaturilor sale, care au dus la un număr semnificativ de condamnări printre înalţi funcţionari politici, cum ar fi fostul prim-minstru Adrian Năstase, fostul vice-premier George Copos, mogulul media Dan Vociulescu, sau fostul ministru Relu Fenechiu”.€œ

Traian Băsescu este pe de-o parte lăudat de reprezentaţii Fundaţiei Konrad-Adenauer, iar pe de-altă parte criticat. „Un alt succes al politicii lui Băsescu a fost depăşirea crizei economice mondiale. Împreună cu fostul prim-ministru Emil Boc şi cu susţinerea FMI-ului, a Comisiei Europene şi a Băncii Europene pentru Dezvoltare, el a reuşit să stabilizeze pe termen lung ţara, chiar dacă pentru asta a majorat TVA-ul de la 19% la 24%. Stabilitatea economică şi creşterea uşoară a economiei în anii 2012 şi 2013 sunt rezultatul politicii lui Băsescu.”

„Deseori însă reacţiile lui Băsescu au fost nefericite. Preşedintele statului trebuie să renunţe oficial pe perioada mandatului  la aparetenţa politică, ceea ce Băsescu nu a făcut. Fostul guvern, sub conducerea lui Emil Boc, este considerat de mulţi români un guvern-marionetă al preşedintelui. Lui Băsescu i se mai reproşeză că nu a fost capabil să unească partidele ce centru-dreapta.”

„Fundaţia Konrad-Adenauer” urmăreşte evoluţia politică în aproximativ 70 de ţări în care ea este reprezentată prin birouri proprii. În aceste „raporturi de ţară” angajaţii fundaţiei aflaţi în ţările repective realizează rapoarte cu privire la evenimentele actuale şi evoluţiile pe termen lung în ţările în care ei activează.

«Europe Online Magazine»: Ponta, plagiatul şi Năstase

Victor Ponta nu este scutit de critică nici în articolul realizat de Agenţia de Presă Germană („dpa.”) şi completat de „Europe Online Magazine”, cu titlul: „Ponta, pupilul unui fost premier corupt”. Articolul este un certificat negativ dat premierului şi candidatului Victor Ponta. „Privat, candidatul socialiştilor români preferă cursele de maşini. Cariera sa rapidă în PSD, Victor Ponta, în vârstă de 42 de ani, o datorează însă fostului premier Adrian Năstase, condamnat de două ori pentru fapte de corupţie”.

„Dpa.” şi cei de la „Europe Online” selectează câteva etape din cariera politică a lui Ponta şi sublinează rolul jucat de fostul premier Năstase. „Năstase, prim-ministru din 2000 până în 2004, l-a promovat pe Ponta în politică în 2001. Pe tânărul jurist el îl cunoscuse ca docent la Facultatea de Drept din Bucureşti, unde Năstase însuşi era profesor. Năstase a şi coordonat controversata lucrare de doctorat a lui Ponta. În 2012 revista „Nature”, precum şi o comisie de specialitate din România a descris lucrarea în mare parte, drept plagiat. Totuşi, oficial, Ponta nu este un plagiator, deoarece prietena sa de partid, ministrul învăţământului de atunci, Ecaterina Andronescu, a anulat decizia forului academic”.

Ponta şi declinul economic

Şi activitatea sa ca şef de guvern este aspru criticată de către „Deutsche Presse-Agentur” şi „Europe Online Magazine”. 

„Ponta a câştigat simpatie datorită majorării salariilor bugetarilor, dar şi ca opozant al preşedintelui Traian Băsescu, al cărui stil autoritar de conducere a iritat mulţi români. În acelaşi timp însă el s-a dovedit a fi un politician nepriceput pe plan economic. Privatizarea celui mai mare combinat chimic, Oltchim, a eşuat în 2012, deoarece Ponta a încercat să îl vândă unui om de afaceri care nu dispunea de resursele financiare necesare. Totodată Ponta nu a atras nici investitori noi, iar creşterea economică a României a scăzut în ultimele două trimestre“. 
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite