Violarea Constituţiei. Cum s-a invalidat un referendum valid

Ceea ce era de bănuit s-a întâmplat: Comisia de revizuire a Constituţiei a respins rezultatul referendumului din 2009 privind renunţarea la o Cameră a Parlamentului. Vom avea în continuare un Parlament bicameral, deşi nu se ştie deocamdată nimic despre arhitectura Camerei superioare (va reprezenta regiunile ? va fi aleasă direct sau indirect ? etc.).

Ceea ce nu putea fi anticipat a fost votul zdrobitor din comisie : un singur vot împotrivă. Un singur parlamentar i-a reprezentat pe cei 50 % + 1 din cetăţenii înscrişi pe listele electorale care au votat la referendumul din 2009.

Strategia partidelor care nu doresc renunţarea la sistemul bicameral a fost simplă şi eficientă în egală măsură. Comisia de revizuire a legitimat cele mai inedite propuneri, de la introducerea stemei pe drapel până la discuţia pe marginea definirii familiei, cu scopul de a împinge în plan secund dilema unicameral vs. bicameral în opinia publică. Mass-media s-a lăsat antrenată în această capcană extrem de abilă. La urma urmei, este mai palpitantă o discuţie între Cristian Tudor Popescu şi Florin Buhuceanu decât să ne referim la un vot dat în urmă cu aproape 4 ani.

A fost respins un amendament conform căruia rezultatul unui referendum este obligatoriu pentru Parlament, acesta fiind obligat să revizuiască Constituţia în sensul dorit de participanţii la referendum. Pentru cineva care are o cunoaştere superficială a dreptului constituţional (şi din păcate sunt tot mai mulţi cei care cred că se pricep atât de bine la Constituţie încât este indicat să împărtăşească şi altora propriile revelaţii), acest fapt ar reprezenta un regres de la democraţie. În realitate, referendumurile nu au ca rezultat, decât în puţine situaţii, modificarea Constituţiei fără alte formalităţi. Desigur, există o frustrare legată de faptul că un referendum validat nu modifică Constituţia dar în realitate efectul unui asemenea rezultat trebuie să fie iniţierea unui proiect de revizuire având acelaşi obiect cu cel al consultării populare. Rezultatul unui referendum indică o direcţie în care societatea vrea să meargă, direcţie pe care politicienii o ascultă deoarece vor să obţină voturi şi se orientează după curentul majoritar, nu neapărat din convingere.

În Portugalia, referendumul cu privire la avort din 2007 a fost validat chiar dacă la vot s-au prezentat doar 43,61 % din alegători dar cei care au votat pentru modificarea legii au fost majoritari (59,24%). Chiar şi în această situaţie, guvernul a decis să modifice legea, alegând să urmeze o tendinţă şi nu strict litera prevederilor normative cu privire la validarea referendumului. A ţine cont de rezultatul unui referendum este un gest democratic şi nu trebuie introdus cu forcepsul în Constituţie dar nici scos cu orice preţ din conştiinţa publică.

Nu respingerea rezultatelor referendumului din 2009 a fost surpriza, ci argumentaţia care s-a adus de către membrii comisiei care au decis menţinerea sistemului bicameral. S-a spus de exemplu că trebuia efectuată o punere în acord a Constituţiei cu rezultatul referendumului până la alegerile legislative. Iniţierea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul renunţării la o Cameră a avut loc în 2011. Din aprilie 2012, proiectul de revizuire a zăcut în sertarele Parlamentului, fiind definitiv respins abia în mai 2013. Cine l-a tergiversat, nu cumva tot cei care afirmă acum că transpunerea rezultatelor referendumului în legea fundamentală este caducă ? Nu au fost formulate argumente pro şi contra bicameralismului, ci discuţia s-a axat pe aspecte cu totul colaterale.

Ce va urma ? Totul depinde acum de decizia Curţii Constituţionale care va analiza modificarea la legea referendumului prin care cvorumul de validare scade la 30 %. Greu de anticipat decizia Curţii. Interesant este că, la scurt timp după anunţarea acestei decizii, Institutul Naţional de Statistică va face publice rezultatele recensământului din 2011. În aceste condiţii, cvorumul de 50% + 1 din totalul alegătorilor de pe listele electorale devine 35 – 40 %, prin raportare la numărul alegătorilor actuali - un prag ce va fi destul de uşor de atins, iar decizia Curţii devine în acest caz mai puţin relevantă.

Să nu ne facem iluzii. Momentul în care rezultatul referendumului din 2009 va fi pus în aplicare este din ce în ce mai îndepărtat.