Violul ca armă de distrugere în masă. Povestea doctorului Mukwege

Spre surprinderea multora, premiul Saharov 2014 pentru drepturile omului şi libertate de gândire a fost acordat de Parlametul European unui medic ginecolog de 59 de ani din Republica Democratică Congo.

Denis Mukwege conduce un Spitalul Panzi din Bukavu, R.D. Congo. De fapt, este al doilea spital, petru că primul a fost incendiat. În spitalul său, dr. Mukwege a tratat, din 1999, 40.000 de femei victime ale violurilor colective şi ale altor atrocităţi sexuale de neimaginat. Când a terminat facultatea în Franţa, credea că va avea o carieră obişnuită de medic ginecolog. A înţeles că nu va fi aşa când, întors să profeseze în ţară, a fost adusă la spital prima pacientă. Avea abdomenul explodat după ce fusese împuşcată în sex. ” Niciodată, nu mi-aş fi putut imagina aşa ceva”, îşi aminteşte dr. Mukwege această primă experienţă.

Războaiele din Congo au distrus ţara şi au generat suferinţe teribile populaţiei. Totul a devenit şi mai crâncen din momentul în care fracţiunile aflate în conflict au început să folosească violul colectiv ca armă de distrugere a unor comunităţi întregi.  ”Este o armă de distrugere în masă pentru că nu afectează numai femeile, ci distruge ţesutul social al întregii societăţi”, a declarat dr. Mukwege în faţa presei, după ce în cadrul unei ceremonii solemne i-a fost înmânat premiul Saharov de către preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

”Acordând acest premiu, Parlamentul European recunoaşte admirabila muncă a medicului şi onorează omul care se luptă pentru demnitatea femeii, pentru justiţie şi pace în ţara lui” a afirmat, la rândul lui Martin Schulz.

În octombrie 2012, după un discurs în care a dezvăluit în faţa Naţiunilor Unite ororile din ţara sa, a fost ţinta unei tentative de asasinat. Garda sa de corp a fost împuşcată, dar a apucat să-l salveze cu preţul vieţii culcându-l la pământ. Doctorul a reuşit apoi să se refugieze în Belgia şi a vrut să renunţe. Timp de câteva luni, femeile din regiunea sa, Sud-Kivu, care trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi, au strâns bani din vânzarea fructelor şi a legumelor pentru a-i putea plăti drumul spre casă. Au scris petiţii şi au obţinut protecţie pentru doctorul lor care de atunci trăieşte în spital, zi şi noapte şi se deplasează numai sub escortă. Şi continuă să trateze femeile supuse violenţelor sexuale.

Dr. Mukwege are o alură impunătoare, dar o voce blândă. A văzut prea multe orori în viaţa sa de medic. Spune că premiul nu este pentru el, ci pentru femeile pe care le are în grijă. Banii, 50.000 de euro cât se acordă odată cu premiul, vor fi folosiţi pentru spital. Speră ca acest premiu să facă şi mai mult cunoscut lumii întregi faptul că violul în masă a devenit o armă de război şi corpul femeii un câmp de bătălie.  

Premiul Saharov pentru libertate de gândire se acordă de către Parlamentul European, în luna noiembrie, la Strasbourg, începând din 1988. Primul laureat, Nelson Mandela.