În ce măsură vor funcţiona soluţiile Guvernului pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Un conglomerat de intenţii bune şi bani europeni risipiţi

În ce măsură vor funcţiona „soluţiile“ guvernului pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. FOTO: Arhiva „Adevărul“

România va primi 9,7 milioane de euro de la UE pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii. Asta, în contextul în care ţara noastră are una dintre cele mai ridicate rate ale şomajului în rândul populaţiei cu vârste între 15 şi 24 de ani, ultima cifra raportată de INS în 2017 fiind 15,4%. Experţii spun că alocarea reprezintă mai mult o intenţie bună decât o măsură cu potenţialul unui impact semnificativ.

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb şi preşedintele ANOFM Cristiana Barbu au semnat, luni, 3 proiecte cu finanţare europeană în valoare totală de 9,7 milioane euro pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii. Finanţarea se asigură prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (POCU).

Astfel, două dintre proiecte vizează schemele naţionale de ucenicie şi stagii, oferind sprijin financiar nerambursabil angajatorilor care organizează programe de ucenicie la locul de muncă şi/sau stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior. Concret, angajatorul care încheie un contract de ucenicie beneficiază de 1.125 lei/lună/ucenic în perioada de derulare a contractului (12 luni, 24 luni, 36 luni, în funcţie de nivelul de calificare al programului). Cel care va încheia un contract de stagiu va beneficia de 1.350 lei/lună în perioada derulării contractului de stagiu (6 luni).

Cel de al treilea proiect, având o valoare de 460.000 euro, vizează activarea tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training /care nu sunt înscrişi într-un program de educaţie, ocupare sau formare profesională).  Concret, un tânăr domiciliat/cu reşedinţa într-una din regiunile Centru, Sud –Est şi Sud Muntenia, înregistrat la AJOFM şi care se angajează pentru o perioadă mai lungă de 3 luni (după data înregistrării sale la AJOFM), beneficiază de 500 lei net (prima de activare / se acordă o singură dată).

Guvernul PSD oferă soluţii pentru stoparea plecării tinerilor din ţară şi integrarea acestora pe piaţa muncii din România. ( Liviu Pop, preşedintele Comisiei de Învăţământ de la Senat)

Ţara noastră are una dintre cele mai ridicate rate ale şomajului în rândul populaţiei cu vârste între 15 şi 24 de ani, cifra raportată de INS în august 2017 fiind 15,4%. Cu toate acestea, în statistici se poate observa o uşoară ameliorare a fenomenului: în aceeaşi perioadă a anului 2016 rata şomajului în rândul tinerilor era de 19,4%.

Pe de altă parte, într-un raport realizat de Curtea Europeană de Conturi se arată că diminuarea şomajului în rândul tinerilor este mai degrabă un efect al scăderii populaţiei tinere, nu al implementării de politici eficiente. În perioada 2013-2016 populaţia NEET (tinerii cu cu vârste între 15-24 de ani care sunt în afara sistemului educaţional şi a pieţei muncii) din UE a scăzut cu 500.000, iar populaţia tânără în general a scăzut cu 432.000 de persoane.

De ce am ajuns aici

„ Din păcate, conceptul de <<meserie>> a fost profund decredibilizat în urma desfinţării mai multor şcoli de profil.Trebuie să înţelegem că piaţa muncii are nevoie de oameni cu abilităţi/competenţe practice. De aceea ar trebui să se demareze o campanie sănătoasă de informare şi conştientizare în şcoli cu privire la faptul că <<meseria e brăţară de aur>> pentru ca, ulterior, să existe doritori în vederea înscrierii în învăţământul profesional. Desigur, aici este o chestiune care îngreunează toată situaţia. Cele mai multe şcoli profesionale (insuficiente!) nu sunt dotate corespunzător şi atunci este dificil să îi atragi pe tineri înspre acestea. De asemenea, trebuie pusă şi problema necesităţii de înfiinţare a unor astfel de şcoli mai ales în zonele defavorizate pentru că acolo sunt mai mulţi şomeri“, explică Staş.

Expertul mai subliniază că fondurile europene (şi nu numai) ar trebui cheltuite cu cap, nu cum s-a mai întâmplat cu alte proiecte similare. „ Este necesar să facem investiţii în vederea transformării fundamentale a sistemului educaţional în raport cu cererea de pe piaţa muncii. Adică să nu cheltuim bani pe forme fără fond. Tu, ca stat, degeaba oferi fonduri europene pentru creşterea  promovabilităţii la Bacalaureat sau pentru formarea profesorilor dacă nu ai făcut o reformă curriculară corespunzătoare“, conchide expertul.

În ce măsură va fi diminuat şomajul în rândul tinerilor

Florian Marin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere, spune că suma obţinută de statul român este insignifiantă. „ Este o intenţie bună dar discutăm de o alocare infimă vizavi de capacitatea de finanţare prin POCU care are o anvelopă bugetară de 3,8 miliarde de euro. Ori de la această sumă la aproximativ 9 milioane de euro este diferenţă extrem de mare. Mai mult, suma este infimă şi vizavi de problemele corelate cu piaţa muncii şi aici mă refer mai ales la deficitul de forţă de muncă şi şomajul în rândul tinerilor. Genul ăsta de programe ar trebui să beneficieze mai degrabă de un buget de 200 de milioane de euro astfel încât să poată fi într-adevăr susţinute şi implementate la nivel naţional“.

Florian Marin mai afirmă că potenţialul acestor proiecte trebuie analizat şi prin prisma capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) de a se raporta la cererea angajatorilor.

„ Atât stagiile de practică, cât şi uceniciile depind de ANOFM. Dacă un angajator vrea să aplice pentru unul dintre programe, trebuie să se adreseze acestei instituţii lunar ca să primească indemnizaţia pentru tinerii pe care i-a angajat. Mai cu seamă, angajatorul, în loc să se preocupe de productivitatea firmei sale, este nevoit să întocmească un dosar (deloc uşor de realizat pentru că presupune o pregătire de specialitate). Ori asta e greu de crezut că va deveni realitate. Până la urmă, angajatorul este preocupat să facă profit, nu să se încurce în birocraţie.

De asemenea, trebuie să avem în vedere că ANOFM este o instituţie cu rezultate slabe în ceea ce priveşte reducerea şomajului din cauza faptului că funcţionează după un model organizaţional învechit şi nu are capacitate operaţională“, subliniază sindicalistul.