Întrebări fără răspuns în cazul noului tratament pentru hepatita C

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Sănătăţii anunţă finalizarea negocierilor pentru contractarea unora dintre noile medicamente compensate, inclusiv pentru tratamentul hepatitei C. Multe întrebări rămân însă fără răspuns.

Vestea bună comunicată de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, este aceea că negocierile pentru finanţarea tratamentului fără interferon pentru hepatită C s-au terminat. Vestea proastă este că procedura va fi contestată în termenul legal de către competitori şi exista cel puţin o posibilitate teoretică ca aşteptarea pacienţilor să fie resetată la momentul iniţial.

În şedinţa de guvern de miercuri premierul Ponta i-a cerut ministrului „să vorbească româneşte”, să-l înţeleagă toată lumea cum stă problema cu aceste negocieri. Oricât de bine ar vorbi româneşte, Nicolae Bănicioiu va avea dificultăţi în a da răspunsuri la o pleiadă de întrebări legitime legate de procedura negocierii duse de Ministerul Sănătăţii (MS) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru achiziţia de noi medicamente. Iată doar câteva dintre ele:

1.      România este printre primele ţări care introduc principiul „Money back guarantee“ în negocierea cu producătorii de medicamente! Cu alte cuvinte, statul român a anunţat că nu va plăti acele tratamente care nu dau rezultatele promise! Programul de tratament cu schemele „vechi” – „cu interferon” şi reacţii adverse mai greu de suportat conduc la un succes terapeutic în doar în 50% din cazuri, pentru restul de 50% din pacienţi plătind inutil tratamentul, conform principiului de mai sus. De ce nu aplicăm acest principiu la toate medicamentele inovative concomitent? Care este justificarea pentru astfel de risipă în formă continuată?

2.      CNAS a implementat în totalitate fişa electronică a pacienţilor, i-a făcut proba, a alimentat-o cu datele a jumătate de milion de pacienţi şi... a abandonat-o! În mod cel puţin ciudat, aceasta aplicaţie nu este folosită, ca şi cum nu ar exista. Este foarte probabil că după rateurile majore date cu impunerea cardului de sănătate autorităţile să se teamă de eventualele noi contestări a unor decizii care au înghiţit zeci de milioane de euro. Totuşi, pentru urmărirea eficacităţii noilor tratamente se impun noi registre electronice de pacienţi – adică noi aplicaţii similare fisei electronice care urmeaza a fi achiziţionate separat! De ce nu ataşează fişei electronice a pacientului existente cele câteva câmpuri necesare transformării acesteia în registre naţionale de urmărire a tratamentelor scumpe? 

3.      Într-o lume a corupţiei şi a concurenţei neloiale, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au optat pentru opacitatea totală. Autorităţile au acceptat semnarea unor contracte de confidenţialitate cu producătorii care pun în imposibilitate de a afla cât de corect şi mai ales cât de eficace a fost negocierea. Negociatorii desemnaţi de autorităţi pe criterii neştiute au avut pe mână decizia privind stabilirea cantităţii şi a preţului celor câteva molecule care urmează a fi achiziţionate, bugetul necesar pentru acoperirea costurilor acestor tratamente depăşind bugetul alocat achiziţiei tuturor medicamentelor şi materialelor para farmaceutice din toate spitalele din România, la un loc! CNAS va cheltui aproximativ 10-15% din întreg bugetul său de medicamente pentru achiziţia noilor tratamente! Când vom putea accede la date care să permită publicului larg analiza eficacităţii şi consecinţei deciziilor acestor negociatori? Au aceştia vreo răspundere personală privind decizia cheltuirii banilor asiguraţilor în cazul unor decizii greşite?

4.      Când iei decizii privind finanţarea unor programe care presupun cheltuieli de sute de milioane este de aşteptat ca acestea să se încadreze în strategii în domeniul politicilor de sănătate pe termen mediu şi lung. Numărul pacienţilor infectaţi cu virusul hepatitei C este de 10 mai mare decât al celor care urmează a fi iniţial trataţi, solicitările pentru includerea în program urmând a creşte de la an la an. Câţi bani se preconizează să aloce pentru fiecare din medicamentele noi în următorii 2-5 ani? Este corelată aceasta achiziţie cu modificările inevitabile în finanţarea consumului de medicamente după ce mecanismul de clawback va fi inevitabil modificat? Sigur am înlăturat toate celelalte cheltuieli care ar presupune prioritate?      

5.      Unele surse jurnalistice au indicat o scădere negociată a preţului cu 60-75% faţă de preţul de catalog! O asemenea scădere este gigantică.  În acelaşi timp, pentru medicamentele scumpe, pentru care nu s-au organizat negocieri de preţ, MS şi CNAS în numele a milioane de pacienţi, plătesc pentru fiecare medicament preţul de raft, ca şi cum ar achiziţiona la bucată fiecare cutie, en-detail! Nimeni nu ar accepta sa cumpere 100 de legaturi de leustean fara sa negocieze pretul! Nu asa se intimplă şi în cazul achiziţiei de medicamente de miliarde de euro! De fapt, acceptarea unor asemenea discounturi developează faptul că ne aflam  în faţa unui grup organizat care a instrumentat în ani jupuirea asiguraţilor de sume astronomice! Aici nu este vorba de incompetenţa sau neglijenţă, este vorba de jaf pe fată! De ce nu vorbesc autorităţile de negocieri extinse, măcar la primele cele mai scumpe medicamente sau care consumă cea mai mare parte a bugetului? Şi, da, de ce nu se se achita Ministerul Sănătăţii de obligaţia impusă prin lege de 3 ani pentru a organiza licitaţii naţionale pentru achiziţia de medicamente?

6.      Consumul de medicamente, pentru fiecare reper în parte, deşi plătit din fonduri publice, este considerat secret de serviciu! Asiguraţii sunt împiedicaţi să-şi facă o idee proprie privind modul în care sunt cheltuiţi banii lor de către funcţionari numiţi politic! De ce nu renunţă CNAS la lipsa de transparenţă în acest domeniu în care se cheltuiesc cel puţin 35% din întreg bugetul asigurărilor de sănătate, mai mult de 1% din PIB?

7.      Ministrul Sănătăţii a menţionat în şedinţa de guvern de miercuri 8 sept că finanţarea noilor medicamente se va face din economiile realizate de către CNAS. Această soluţie de comunicare – a depăşit limita bunului-simţ. Nu poţi să invoci permanent economii care nu au fost niciodată cuantificate, publicate şi foarte probabil nereale, pentru a acoperi cheltuieli diverse care, luate individual, depăşesc orice estimare, măcar a creşterilor salariale, deja aprobate. Când va da MS publicităţii bugetul estimat a fi necesar pentru acoperirea noilor tratamente şi sursa reală pentru finanţarea acestuia?

Astfel de întrebări pot curge în valuri însă nu are rost să continuăm. Având în vedere contextul, având un guvern fantomatic care, deşi căzut în aparenta dizgraţie a tuturor nu poate fi înlocuit din motive politice, în loc de răspunsuri vom căpăta invariabil o simplă ridicare din umeri. Este foarte probabil că doar atât meritam!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite