Avertismente pe bază de previziuni vs. realitatea concretă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Luni, Comisia Europeană a emis un avertisment pentru presupusele abateri de la obiectivele bugetare pe termen mediu (MTO). De asemenea, Comisia Europeană a făcut precizări legate de Legea salarizării unitare şi de măsurile fiscale ale Guvernului.

De la bun început trebuie spus că îngrijorările Comisiei Europene sunt bazate pe previziuni, nu pe date concrete. Comisia Europeană a făcut în mai multe rânduri predicţii care nu s-au confirmat, privind deficitul bugetar din România: în 2013, Comisia a prognozat 2,4% deficit, în mod real deficitul a fost 2,1%; în 2014, Comisia a prognozat 2% deficit bugetar, în mod real a fost 0,8% - deci prognoza a avut o eroare de 1,2 puncte procentuale; în 2015, prognoza Comisiei Europene a fost 2,8% deficit, iar în realitate a fost de 0,8% - deci o abatere a prognozei de 2 puncte procentuale.

Am tot văzut declaraţii ale opoziţiei, ale unor jurnalişti, privind faptul că măsurile pe care Guvernul PSD le ia ar periclita situaţia economică. Iată însă ca datele concrete, singurele care contează cu adevărat, au dat peste cap calculele scepticilor. România a avut în primul trimestru din 2017, conform INS, o creştere economică de 5,7%, ceea ce depăşeşte cele mai optimiste aşteptări. 

România se află pe un drum corect, din momentul în care la nivelul Guvernului s-a înţeles că nu austeritatea fără limite, ci stimularea creşterii economice şi a nivelului de trai sunt soluţiile de urmat pentru ca ţara noastră să prospere, cel puţin în media statelor dezvoltate din Uniunea Europeană. Nu este acceptabil ca o astfel de creştere, care confirmă de fapt că direcţia este corectă, să nu fie resimţită şi de cetăţeni. 

România are nevoie de investiţii, dar are nevoie şi de salarii decente, indiferent că vorbim despre angajaţii din sectorul public sau despre cei din sectorul privat. A trecut vremea în care „competitivitatea” României se măsura în nivelul scăzut al salariilor. Nu acest lucru trebuie să atragă investitorii, ci o politică fiscală angrenată în realităţile economice, o politică fiscală menită să aducă deopotrivă noi investiţii şi să genereze locuri de muncă plătite echitabil şi care oferă condiţii de lucru decente.

România nu a depăşit limita de deficit bugetar de 3% din PIB! România îşi respectă angajamentele, dar fără a periclita bunăstarea propriilor cetăţeni. Cifrele seci nu ţin loc de profesori, de medici, de specialişti în diverse domenii de care România are nevoie acum – tinerii pregătiţi să intre în câmpul muncii în astfel de domenii nu trebuie să mai fie forţaţi să plece din ţară, din cauza salariilor mici.

Sunt state puternice în Uniunea Europeană, care sunt mult mai departe decât România de respectarea criteriilor macroeconomice asumate prin documentele Uniunii. Aş da doar exemplele Spaniei şi Franţei, care ambele au depăşit ţinta de deficit de 3% din PIB. Aceleaşi state au, ca să vorbesc despre un alt indicator, un nivel al datoriei publice de peste 90% PIB, în timp ce datoria publică a României nu depăşeşte 38% din PIB. Aceasta, în condiţiile în care Pactul de stabilitate impune un nivel al datoriei publice de maxim 60% din Produsul Intern Brut. Şi aceste state au salarii medii de mult mai multe ori mai mari decât cele din România. 

Nu cred că este deci, corect, ca României să i se ceară să reducă ritmul în promovarea unor măsuri cu impact economic şi social pozitiv.

Reducerea decalajelor economice şi sociale între statele membre ale Uniunii Europene este un principiu de bază asumat la nivelul UE. Acest principiu este greu însă de respectat, dacă nu se înţelege nevoia de solidaritate şi efectul benefic al unor acţiuni guvernamentale de la nivel naţional, asupra economiei şi asupra populaţiei. Dacă ne dorim cu adevărat o Uniune Europeană puternică în viitor, acest lucru nu poate fi realizat decât prin consolidarea economică şi creşterea nivelului de trai în toate ţările membre ale UE, nu doar în unele. Aceasta este, de fapt, marea miză a anilor care vin. 

Din păcate, şi în România sunt mulţi care şi-ar dori să eşuăm, în loc să contribuie cu propriile forţe la un proiect de succes pentru ţara noastră, dar şi pentru Europa. Înţelegerea mizelor de viitor, de care aminteam anterior, înseamnă şi să punem capăt politizării dezvoltării României, abandonând abordările lipsite de orice spirit constructiv.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite